Poezie
Ultimul ascunziș
1 min lectură·
Mediu
îmi ciocăne dimineața în ușă
cu-o muchie de carte
uneori
își caută canarul pierdut
alteori
doar vine cu mâinile ude
mă scoate încet
din lutul galben al camerei
deodată cerul se vede
prin sârme
și romburi
o fetiță se joacă
înalță un clopot
în vânt
și se sperie
se-așează în fotoliu
o scot cu greu din bandaje
mă zgârie ca și cum
aș scotoci într-o tolbă
așa arată
rana închisă
un zmeu se-așează pe ea
și păzește
se uită afară
închizându-mă ușor
grijulie
ascultă scările
cum scârțâie
și ușa podului
lăsându-și steaua de lemn
la-ntâmplare
044.115
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Cristina Sirion
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 95
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 31
- Actualizat
Cum sa citezi
Cristina Sirion. “Ultimul ascunziș.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/cristina-sirion/poezie/13972405/ultimul-ascunzisComentarii (4)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
multumesc pentru opinie si observatie, ca de obicei, am mari indoieli cand las ceva sa treaca.
am corectat.
am corectat.
0
finalul este de foarte bun, un poem in sine
\'\'așa arată
rana închisă
un zmeu se-așează pe ea
și păzește
se uită afară
închizându-mă ușor
grijulie
ascultă scările
cum scârțâie
și ușa podului
lăsându-și steaua de lemn
la-ntâmplare \'\'
defapt, am simtit finalul e pregatit cumva de curgerea poeziei.
\'\'așa arată
rana închisă
un zmeu se-așează pe ea
și păzește
se uită afară
închizându-mă ușor
grijulie
ascultă scările
cum scârțâie
și ușa podului
lăsându-și steaua de lemn
la-ntâmplare \'\'
defapt, am simtit finalul e pregatit cumva de curgerea poeziei.
0
multumesc.
inca o data, aceeasi senzatie, ca-n fond scriu ca mod de apropiere. e-he, mai am pana acolo. :o)
inca o data, aceeasi senzatie, ca-n fond scriu ca mod de apropiere. e-he, mai am pana acolo. :o)
0

O lectură captivantă.
ioan
Atenție la diacritice în primul vers.