În loc de strigăt voi ține un șarpe

tu strigi si nu se aude
marile din noi sunt ude\" *N.S*

un poem desprins din culorile unei fiinte cu um suflet bogat:

\"din fiecare om întâlnit
moartea ridică o mână

dar eu

eu voi ține un șarpe verde de coadă
la urmă îl voi repezi să muște
în loc de strigăt ~~~~~~~ \"

Căd că\"Pușcăriașul\" e răsplătit!
Și cititorul este înavuțit
cu un poem superb,o marcă...
Mai că e frumos să fii
un bărbat oarecare !

Femeia... tot cu șarpele!

VÃD că\"Pușcăriașul\" e răsplătit!

\"eu voi ține un șarpe verde de coadă
la urmă îl voi repezi să muște
în loc de strigăt ~~~~~~~\" - strigătul ondulează tainic aici :)
Mi-a plăcut textul pentru imaginile reușite ce se împletesc dintr-un univers acvatic către un mijloc de vară făcut inelar, și ușor ușor de jur împrejurul unei morți acoperite cu \"mormane de garoafe/mormane de garoafe roșii...

alex

\"scufundato
mai bine te-ntorci în sufletul lemnos al mamei
cum se-ntorc spânzurate florile
în albastru\"

Un poem care te invită să deschizi ușa și să privești în lumea fascinantă, ireală din adâncuri. O lume care se aseamănă atât de mult cu interiorul plin de sensibilitate al poetului. Cu multă considerație.

Doru Dorian
Multumesc de comentariu, as vrea sa fiu la inaltimea lui; senzatia e ca ma apropii doar asimptotic, cu atat mai mult m-a bucurat perceptia cuiva care chiar scrie poezie.

Aurel Sibiceanu
As adauga la cele spuse mai sus ca am apreciat mult o a doua trecere, se simte oarecum ca o stare de gratie.

Alexandru Ghetie
Comentariul tau deja vine ca din partea unui prieten, imi da impresia ca nu arunc avioane de hartie intr-un loc pustiu. E mare lucru, iti multumesc.

Ioan Barb
Adaug la comentariul anterior, ca uneori poezia e o forma de noroc. Iti aduce atatea bucurii nemeritate. Multumesc.

… persoana intai, un dialog ca o naparlire. Personal, prefer stilul asta mai simplificat, cred ca versuri de genul “te zvântai fără urmă” au mult mai multa forta decat o “imagine” sofisticata. Vad si ceva balast, redundante, neclaritati, poate ar mai trebui scuturat un pic, rearanjat.

Archibald Haddock

Asa-i, cumva as fi renuntat la ultima strofa pentru a o mai compacta ca idee, cred ca acolo se rupe si din ritm. O voi lasa sa se mai aseze, sunt poezii carora nu reusesc sa le \"vad\" personalitatea decat peste un timp - sunt rugozitati care adauga si altele care cu siguranta iau, acum n-as sti care sunt care. Multumesc.

… sau, ma rog, poate ca e, nu stiu cum e, dar stiu ca nu asta am vrut eu sa spun.

Ca idee, am vazut desfasurarea cam asa:
strofele 1 si 2 “ - pielea veche” care ramane in urma,
strofa 3 - o punere in perspectiva care scoate textul din personal si-l apropie de poezie,
strofa 4 - “pielea noua”.

Strofa 1 mi-a parut un pic stangace, apa e intotdeauna uda, iar despre ce “însemna” se spune mai frumos, desi indirect, in strofa 2.

Inceputul strofei 2 poate ca ar putea fi mai clar in exprimare si daca tai versurile putin altfel ar contine un vag foreshadowing(daca se poate asa ceva in cazul poeziei) pentru strofa 3. In partea a doua, in loc de ceva conclusiv, incepi sa aduci verbele la timpul prezent – acolo se rupe ritmul, cred eu, acolo “pielea veche” se agata, cumva. Eu am interpretat altfel, poate gresit, dar altfel.

La strofele 3 si 4 cred c-ar merge doar un pic rearanjat, mai percutant, iar la titlu less is more.

Tragand linie si adunand:



voi ține un șarpe


rămâne doar mijlocul verii inelar
ieșeai din mare cu umerii uzi
te zvântai fără urmă
lângă un bărbat
oarecare


la fel de bine ți-ai fi putut roti ceasul
pe încheietura mâinii, ai fi putut
atinge cu fruntea pădurea
de corali, scufundato
te-ntorceai în sufletul lemnos
al mamei, cum se-ntorc
spânzurate florile
în albastru


mormane de garoafe roșii
din fiecare om întâlnit
moartea ridică
o mână


dar eu, eu am un șarpe verde și
la urmă, în loc de strigăt
îl voi repezi
să muște


~~~~~


Si acum, disclaimer: e doar o interpretare, poate gresita, dau, cum s-ar zice, cu presupusu\' pentru ca in fond eu chiar nu pot sa stiu care sunt care, dar ma intreb care ar fi titlul daca ai renunta la ultima strofa?

Archibald Haddock

Argumentele sunt corecte, apreciez atentia acordata; modul in care ai rescris poezia mi se pare valabil si o sa-l iau desigur in considerare. E o poezie controversata si atunci cand se intampla asta am tendinta de a o da la o parte cel putin pentru o vreme.
Alternarea de persoana intai si a doua e intentionata, e o invitatie de participare la dramatismul interior, care asa se desfasoara uneori. Din nou, restul argumentelor sunt valabile, le inteleg foarte bine.
Cat despre titlu, chiar am raspuns unui comentariu pe un alt site, ca as renunta imediat la ultima strofa daca n-ar trebui sa ma gandesc la un alt titlu. Astept sa vad daca/ cum va iesi din nou la suprafata. Multumesc din nou, e important sa vad un alt punct de vedere, de putine ori se intampla sa primesti mai mult decat un raspuns conventional.