vis a vis
vagabond incorijibil, în seara asta am stat la popas, iar hangiul mi-a turnat în neștire vin. probabil mi l-a plătit un înger!
nu mai sunt prinții
...dar într\'o noapte ca aceasta, pe când vom fi înșeuat bezna și dat pinteni ceții călărind bezmetici dedesubt de stele, ne vom fi trezit cu tine ducându\'mă de mână spre locul în care vom
fotografii ratate
uneori (dar numai uneori) nu’s în stare să mă leg în vorbe zile în șir, uneori mă caut prin mine și nu’s, oricât m’aș lua la puricat, nu știu unde m’am pus, unde m’am lăsat și nici dacă eu a
Flămânde
Motto: \"este doisprezece fără nimic\", zise regina zăpezii căzute. sfâșiate, nesătule, îți preling ceasurile beznei printre colți ești lupoaica prin miez de noapte, vezi?, sunt umbrei
ghid de unică folosință
să faci poze, când ajungi la nesfârșit! să-mi trimiți o carte poștală. dacă nu mai există carți poștale, atașează-mi un jpeg într-un un email gol. deși aș prefera să primesc o frunză scrisă de
Dadalfabet
A strânge în palmă un mic orgasm ca un fel de Bstie și se stinge de dor dar C face lumină în noaptea D care n-are habar deși E gata să-și împacheteze FFFFFFFF G scrie scrie scrie H (a se
mâine a trecut
igrasie pe pereții sufletului meu (se scurg secundele prin cioburile clepsidrei); ce poate fi mai groaznic în acest roman de citit pe la gurile de metrou, așteptând să treacă
zâmbet sub șapca roșie
(pot să îmi doresc fără să am nevoie. pot să am nevoie fără să îmi doresc. pot să îmi doresc și să am nevoie. pot să nu!) în fiecare noapte mi se scurge (pic cu pic) viața; se scurge stoarsă
Y
nu sunt decat un amarat de poet al sanilor dezveliti, al sfarcurilor intarite. ma ridic sa vad femeia in intreaga-i splendoare, in intreaga-i goliciune. cobor, apoi, sa le intind pe hartie si
dimineata 1002
ascultam (Mr Big - To be with you) si ma gandeam la 1001 de nopti intr-una, in doua, in douasuteoptzecisisase, in 1001, fie ce-o fi, sa cante Mr Big, sa zambeasca ochii, sa be with EA, sa planga
save a prayer
„timpul dumneavoastra a expirat”, ne-a soptit anestezistul. cand mi’am smuls bandajele ferfenita am vazut rana. ma taiasei cu cioburi din clepsidra pe cand cautai clipa. (incerc sa leg
acasa
bunica mea; bunicul meu; bunicul meu a murit cu trei saptamani inainte ca eu sa ma nasc; s-a intors din lagar pentru a muri acasa; bunica mea; in zilele dinainte de a muri isi mai amintea vag de
doi
cuvintele tale au parfumul lenii. cuvintele mele au miros de sange batran. candva, inspre zori, te´am surprins pe cand imi devorai inima. te ascundeai sub plapuma sperand ca Dumnezeul celei
puzzle
ma iubeste. asa cum stie ea. cum, de fapt, stie ea? ma aseaza in fata oglinzii, apoi face puzzle peste mine. „asta zboara“, zice. „asta se poate ajusta“, adauga. apoi: „asta se
permisie
ieri m-am cerut in permisie. am imbracat perechea ta de ganduri si-am golit buzunarele de tot maruntisul trecutului. mi-am extras glontul din piept si-am coborat sa-mi ling ranile, am format
Bonn, ultima ninsoare
azi noapte a nins; aici, cand ninge, trebuie sa te trezesti la 3 AM ca sa te mai bucuri cat de un fulg. spre zori, pana si gunoierii, purtand ultimele urme ale ninsorii pe umeri, pareau
maraton
imi staruie in nari aroma poftelor tale (am luat viata in piept fugind la cotituri sa nu ne vada altii cum furam fericire). tu miroseai a femeie; eu miroseam a talpi
panza de paianjen
ce geamuri murdare are sufletul tau! dinadins nu le-ai spalat. s-au cuibarit, in dosul lor, hidoseniile unei vieti fara perspectiva; semintele singuratatii dau rod si cresc din ele petalele
intersectii
invata-ma ca mai renteaza sa visez; ca nu e totul doar razboi de guerilla; invata-ma ca exista lumina. invata-ma sa accept durerea. invata-ma sa traiesc schimbarea. sunt, de cand ma stiu,
midlife crisis
urletele indoielii, dialogurile singuratatii, scrijelind cu priviri ratacite peretii unui mormant inchiriat, fara mirosuri de ceapa prajita, fara debara sau toaleta de serviciu in care, din
5 octombrie
ii distrugeam, in stralucirea dupa-amiezelor de octombrie, crizantemele, cu mingea de 13 lei dupa care, cumintenia pamantului, ma ascundeam in spatele unei carti viu colorate in care priveam litere
corect
ne prefacem ca vorbim corect. zambim corect. traim corect. iubim corect. (calarim prin zi, calarim prin noapte) murim, in cele din urma, cat se poate de corect. corect? mi’ar place
absinth II
ești doar o seară de duminică, lascivă și pufoasă, zâmbind dumnezeiește peste mizeriile celorlalți, moară de vânt rotind a lene prin mintea mea aburii absinthului până am să văd doar ochii
lucruri esentiale
i-a distrus-o! era melodia lor preferata; uite, acum, plange de fiecare data cand o asculta; „daca vrei sa supravietuiesti nu trebuie sa imparti lucrurile
ultima intrebare
„Doamne”, strig, „am si eu o nedumerire. Vreau, daca ai timp, sa iti pun o intrebare... numai una!” „Sunt numai urechi!”, imi raspunde. „Doamne, totul e o gluma?” Ma priveste ingaduitor. „Da”,
iarmaroc
uneori m’as imbata in ploaia prin care, mai indarat, prin vara, as fi umblat descult... vezi tu, lumea e plina de barbati socializandu-se la pisoar. isi plimba autist bustul gol in sosoni
declaratie de avere
am cele mai reusite vise, am cele mai indraznete idei, am cele mai fierbinti buze, am cele mai ascunse dorinti; am dimineti dumnezeiesti, am ninsori ca-n copilarie, am amintirile noastre, am
curtea de conturi
fiscul imi va lua la puricat visele (orice valoare adaugata va fi aspru impozitata). „faliment declarat\" scrie pe dimineata in care as fi dorit sa-ti spun altceva decat ceea ce iti doreai tu
traffic jam
de-ar fi sa se strice toate semafoarele orasului si indicatoarele de-ar fi sa le vandalizeze pe toate cineva, de-ar fi sa se blocheze toate intersectiile, as gasi drumul spre casa
fiecare iubim o data in viata un inger
nu stiu cine esti si ce-mi faci; stiu ca vreau sa fii si sa-mi faci! fiecare dintre noi iubim o data, cel putin, in viata un inger.
micuta mata hari
cineva cotrobaie, micuta mata hari, prin mintea mea; imi rascoleste amintirile, imi microfilmeaza dorintele, imi intercepteaza gandurile, sterge urmele (cred ca si praful), stinge lumina si
ingerul a plecat
am pus mana pe spinarea iepei cazute si mi s-a parut ca Dumnezeu ma saruta in palma. sub propria greutate i se striveau picioarele din spate; (ne-am intalnit ochii pe cand carutasul se pregatea
making of...
pe cand iti scriam acele randuri dormeai. ceata se trezea, morocanoasa, stergandu-si urdorile de sub pleoape. mintea iti hoinarea, gloaba, peste pajisti arse, gandurile zburau, fara noima
dincolo...
Iata-ma, stau cu spatele la Domplatte, dincolo de malul Rinului, mult dincolo, fara sa caut intrebari pentru raspunsuri, raspunsuri ce exista dar nu ma mai intereseaza. Deloc. Refuz sa renunt la
Perpetuul deceniu sapte
A fost un deceniu care a durat mai mult de zece ani. A fost o epoca a furiei dezlantuite si a armoniei amoroase. A fost o cotitura in istorie. Unii s’au grabit sa declare, pe la mijlocul anilor \'60,
while you were sleeping...
Nu poate sa doarma. Nu mai poate sa doarma. Serile se gandeste la ei iar in zori, de cum da lumina, daca nu este exagerat de obosit, pleoapele refuza sa se mai lipeasca. Draperiile nu mai folosesc la
sunt un proletar al fotbalului
Bine, zic eu, ca nu ne-am calificat pentru Campionatul Mondial din Germania. Caci se intampla, o data la doi ani, in cei pari, la Campionatele Europene si la cele Mondiale, ca nimeni sa nu mai
Drumul
Cand eram mic visam sa plec; departe; sa fiu independent, sa nu mai am, zi si noapte, ochiul vigilent al parintilor in preajma. Sa nu le mai aud sfaturile, sa nu le mai suport reprosurile, sa nu mai
Craciun
23 decembrie, ora 21 Mama: Nu mi-e foarte clar ce fac eu aici. Am 58 de ani, sunt mama a doua fete, as putea, cred, linistita petrece Craciunul invitata la una dintre ele, acasa. Si? Uite-ma. Am in
Jar si Pipi
Lupul Jar si vagaboanda Pipi convietuiesc de cateva luni bune. Au, deja, o lunga iarna impreuna. Pipi a trait bine la Bucuresti, ochii ei de descendenta dintr-un (fara doar si poate) feroce maidanez
mistretii si minunatiile bunicului
- Ce-ar putea sa mi se intample, bunicule, daca am sa ma duc sa dorm, intr-o noapte, in padure? Tu, taicutule, ai dormit vreodata in padure? E frig noaptea in padure? Au periute de dinti? - Nu,
inventar
sunt: fluturele de pe lampa; zarul tau norocos. binetea data-n zori cu glas tare. lacrima ta, florile mele de camp hoinarindu-si parfumul prin mintea ta; zborul meu pe-aripile tale!
argument pentru o calatorie
Când aveam eu să mă nasc încă se mai credea în schimbare, încă mai exista speranță, valul creștea, țărmul care va înghite valul nu exista încă. Am venit pe lume pentru că Neil Amstrong a întârziat cu
Jurnalul de la Sarajevo
Trăiesc acolo, de ani buni, adăpostiți în mintea mea, dar parcă refuză să-și vorbească. Sunt frați de mamă, aceeași Bosnie le-a dat sânge, dar țin de două lumi iremediabil despărțite. Simpaticul
Jozsi
Cum ar putea fi reintalnirea peste ani? Pe amicul Jozsi l-am cunoscut – eheeeeeeeeeeeeeeeeee... cred ca as putea mai degraba descrie contextul decat sa contabilizez anii trecuti de atunci. Locuiam
din copilarie
Povestea mea de astazi, copii, este despre un vanticel de primavara, jucaus, un vanticel pe care l-am cunoscut pe vremea cand eram de varsta voastra si ma duceam in poiana... stiti ce este o poiana?
