complet fraudulos

chiar m-au surprins imaginile din personala ta, în relativ puține cuvinte reușești o călătorie cu adevărat poezească, un text care dă de gândit,

La cât de puțin trebuie să te fi așteptat. Nu știu cât de \"poezească\" e, dar mă bucur că ți-a dat de gândit. Asta-i tot ce sper și vreau, ca poemele mele să dea de GÂNDIT.

ceea ce mă surprinde, stimate d-le Cristian Munteanu, este faptul că nu vă mai găsesc original nici în comentarii, nici în textele scrise și asta pentru că v-ați inspirat din textul lui zabet. ex.

zabet scrie la text arkadina:

\"cat despre poema eu o consider reusita deoarece a reusit sa miste ceva /chiar daca negativ/ in sufletul cititorului\"

și pe pagina mea cu textul: Îmbrăcată în haine de Rai, dvs. ați scris așa:

\"In final, zic: Parca inca necopt, poem mai mult artificial, cautat, ce are din abundenta \"sensibilitate\", dar care nu are forta sa miste cititorul.\"

zabet este un Ștefan cel Mare în arkadina...vezi textul:)
eu sunt ștefan ăla cu nevoile și neamul
naopelon cel bonaparte
dumnezeu
sfântul petru în galoși
icoana maicii domnului
diavolul pișându-se pe eternitate
ă hă hă hă hă
nato
....................
trebuie să înțelegi draga mea
te rog
te implor
am mâncat șampon am băut gaz
mi-am smuls
mi-am muls o țâță ca să alăptez pisici orfane
etc...etc...


cristi \"umblă prin viață fraudulos\":))

cristi e cam aiurit
doarme între stații
tresare speriat când
se deschid ușile
îi e frică sărmanul
să nu-i fure cineva
ultima graniță înaintea nebuniei
(cum care? somnul!)
sau să nu-i ceară cineva
biletul cu care merge legal
prin viața asta

dar cum spuneam
cristi e cam aiurit
a dat tichetul unui copil
rămas fără dinții de lapte
și acum umblă prin viața asta

complet
fradulos
..............................
tot un fel de carte de vizită, ca un mesaj adresat unei persoane căreia dvs., ca și zabet, încercați să vă faceți cunoscut. so?

d-le Cristian Munteanu, hm!ce-ți este și cu personalitatea asta multiplă, aveți dreptate: un actor poate juca orice rol, acum..chiar nu mai știu cine a spus asta, dvs, zabet? în afara ce zicea visinec: un actor poate interpreta mai multe roluri
:)

Elena - Faptul că încerci să creezi oareșce similitudini între mine și zabet nu-mi face deloc plăcere (bănuiesc că nici lui).
Mai mult, spui aproape pe șleau că suntem unul și același. Consultă, te rog, arhiva mea de poeme.

Intre a fi aiurit si a dor_mi intre statii sunt multe usi care din pacate nu ar speria pe nimeni deschizandu-se, dar cum Cristi este aiurit totul este posibil... cliseul aluneca
gol actorii sunt obositi iar publicul asteapta in statii nimic anormal... insa Cristi este speriat ca se deschid usile si: \"îi e frică sărmanul
să nu-i fure cineva
ultima graniță înaintea nebuniei
(cum care? somnul!)
Intrebarea este te tip postmodernist cu adanci radacini si increngaturi filosofice cum care ce de unde pana cand somnul
dispare... si lui Cristi ii este nespus de frica sa nu i se ceara biletul legal fara de care nu poate sa mearga prin viata ... acest bilet uzat de tren de metrou de poezie ... totusi ii este dat unui copil care nu mai are dinti de lapte iar Cristi inca si de atunci umbla fraudulos prin lume
...un poem complex condus de Cristi cu spaima de a nu i se
fura \"ultima graniță înaintea nebuniei\"... Uln

Bănuind că ți-a plăcut, mă bucur tare :) Mulțumesc de semn și de acel \"complex\".

eu stiu ca am tresarit cand am citit despre somn, fara dulcegarii sau fortari, ca m-am vazut acolo, zgribulita, in compartiment (nu musai de tren), asteptand sa mai cunosc straini, sa ma mai pierd cu ei si in ei pret de o tigara pe coridor. este si asta o granita intermediara.
si cum in aiurit cred eu ca sta puterea aici (aiurit fiind, cred, o motivatie, un fundament, nu musai o scuza, dar cert o sursa a dualitatii - am bilet, dar is fraudulos- si mai ales un catalizator al vederii drumului), am vazut si resemnarea si pofta de a schimba locurile, dintii, de a o lua de la capat. la statia urmatoare.

Mădălina, cât de bine și profund ai văzut tu. Din păcate nu mai există stația următoare. Sau, dacă există, ea nu te mai prinmește pe peron. Nu ești decât tu și tot ce-ai acumulat uitându-te pe geam. Și câteodată e prea mult de suportat.

am intuit astea, de aceea am si ezitat cu ultima propozitie...
zic amu, ca sa pastrez nuanta sa zicem optimista (uf, cat nu imi place ca nu gasesc alt cuvant), ca o frauda mica, dar mica de tot, fara a dauna celuilalt (chit ca e vorba de celalaltul din sine insusi), ar lua statia, cu peron cu tot, prin surprindere.

Poate, dar cum mai pot să mă iau pe mine prin surprindere?

cristi adoarme între stația unde mai are dinții de lapte și cea în care trebuie să se facă mare? să devină ceea ce se așteaptă de la el?
și deși are bilet el se simte cu frauda asupră-și...
...la pasajul \"acum umblă prin viața asta\" mie mi s-a rupt sufletul

de autor și nu numai, stimate domn Cristian Munteanu, este că v-ați grăbit să conculzionați, fără ca eu să mă pronunț în sensul ideii care vă aparține. eu nu am spus că ați fi una și aceeași persoana cu zabet și nici vreo clonă, vai, mie! recitiți și veți vedea, sunt doar mirată de felul cum două persoane, total diferite, reușesc să gândească atât de asemănător. cu toată admirația, atât pentru Stefan cel Mare al lui zabet cât și pentru cristi cel aiurit. mulțumesc.

ești cam aiurit... :) noroc că e la personale.
pe curând!

Chiar si titlul poemului \"complet fraudulos\" este intr-o cadere libera... are nuanta mult uzitatului \"mai superior\"... si nici macar n-ai sesizat nuantele parodice ale comentariului meu... nu vei ajunge sa prinzi trenul nici vorba de asa ceva cu acest text care alearga iute dar in sens invers poeziei ... eu iti sugerez sa citesti poeti seriosi o vreme... apoi sa mai incerci... niciodata nu este prea tarziu!

Alice - adoarme fix când trebuie să se facă mare, da. Îți trebuie multă înțelepciune și resemnare pentru asta.

Elena - probabil că m-am grăbit.

Costin - merci pentru efort.

Uln - o avea nuanța. acel complet era o fortificație a lui \"fraudulos\". nunațele le-am sesizat, de aici și ironia din răspunsul meu, probabil prea subtilă. iar trimiteri la cărți, fix ce spuneam la un comentariu la un text al lui adrian jigăran. atât de meschini proprietari ai poeziei. îți spun și ție ce a zis noica :\"cultura e prea mult a anahoreților (pustnicilor), înfrânților, complexaților. e prea mult o revanșă\". îmi cer din nou scuze că te-am tras de pulpana hainei și te-am oprit din drumul tău către istoria poeziei românești. deși, cu toți poeții tăi serioși citiți, lucrurile nu se anunță deosebite...

banal,
exceptând poate acel \"cristi e aiurit\", exprimare care poate fi ușor identificată și, deci, înnobilată cu o oarecare credibilitate.

în rest,
acest \"(cum care? somnul!)\" mi se pare de-a dreptul neinspirat. e o formulă care nu are ce căuta într-o poezie.

în plus,
acest \"complet\" e încă un clișeu și din câte știu intenția lui e de a crea un superlativ al fraudei. din păcate, fraudulos - nu are grad de comparație - din câte știu eu.

oricum,
mi se pare un text scris în grabă, fără substanță sau atmosferă.

adică - nicidecum așa cum mă aștept să văd pe pagina asta. :)

alina - normal că fraudulos nu are grad de comparație. am vrut să iasă în evidență faptul că el, cristi, e complet în frauda lui. e tot numai o fraudă, cu nimic lăsat pe lângă. fără substanță? acum n-o fi poemul ăsta o genialitate, nici măcar de-o inteligență aparte, dar... vrei să rămâne o mână de oameni pe site? asta judecând după substanță. mai lasă să mai scrie unii și fără :)

P.S. dincolo de (non)valoarea textului de mai sus, se pare că iar am agitat castele. promit s-o repet (cum ce? agitarea).

doua vorbe am si eu. Te-am luat de la subiecte fierbinti, nu te-am citit pana acum, vai mie! Si-am stat asa cu sufletul la gura sa vedem de ce, si apoi mi-am dat seama ca uite, imi place poezia ta. Nu analizez si nu o gandesc, nu o ciufulesc. Cu drag, Roxana

Mă bucur că îți plăcu. Dar mi-ar plăcea s-o și gândești :)