Ultima geneză

Dragă Cornel,

Bijuterie poetică în cuvinte puține, dar de valoare.
Mă încântă această metaforizare sintagmică, ermetizând întregi idei în combinații morfo-sintatctice splendide.

Felicitări.

romulus a spus,
acum si eu
ma surprinde ce putin trebuie uneori sa iti reuseasca gind, simtire expresie , un lirism ce sta in picioare

și pe mine mă surprinde și mă încântă această reușire a textului tău. Pare a fi un poem scris dintr-o singură ră(suflare) a (cu)vântului.

...mă surprinde cât de ușor pot să ne vină uneori în minte asemenea texte. Să fie clar: nu mă surprinde faptul că ți-a reușit! :)

Blueboy, pe mine unul nu mă surprinde nimic, dimpotrivă, sunt deja obișnuit cu reușitele tale:)!

Observ că ai continuat aici dilema \"(cu)vântului\", neștiind asupra căreia să te oprești nici de data asta! Titlul excelent, ca idee (șirul genezelor care este întrerupt, deși, conotația biblică a termenului ar duce la o spargere de tipar a unui cuvând care lexical are plural, dar, semantic-logic nu, dar nu știu de ce însă aici nu aș vrea să văd vreo legătură cu geneza biblică, dar, iarăși, nu am de unde să știu sigur), nu neapărat ca relevanță pentru text.

Cu drag,
Constantin

blueboy se ridica si dintr-o suflare a (cu)vantului ne ravaseste si ne scutura de (pre)conceptii, de con(tra)ceptii, de tot ce ne poate limita...

frumos scris prietene!
numai bine !
A.M!

Domnule Campan,
uneori (simt asta) cuvintele par sa nu mai aiba valoare... sunt atatea sentimente, imagini, iluzii pe care le pierdem datorita lipsei... a lipsei de cuvinte.
cateodata simtim nevoia sa re-ducem totul la cateva cuvinte, uneori la cateva sunete (sau poate doar intr-un sunet).
desi expresiile sunt limitate, trairile sunt unice, libere de orice forma de ingradire. de aceea ele treb\' intelese pentru ceea ce sunt, fara a fi nevoie sa le im-partasim si altora... ele sunt ale noastre, unice... si treb sa ne bucuram de ele (precum o ultima geneza).

Anni - Lorei,
lirismul e precum un razboinic antrenat sa devoreze simturile, gata sa atace (in orice moment) gandu\' oricarui cuvant exprimandu-se, pregatit sa-si dea forma intr-o batalie a limitelor, a expresiilor, a noastra (a celor care zambim in multime, inchisi la capat de drum, langa bariera, asteptand).

onorat de prezentele domniilor voastre.
multam de trecere si de citire

cu stima, blueboy

Ligia,
cand reusesc (ceva) inseamna ca am (mai) pierdut un paradis... si totu\' o ia de la (un alt) capat de istorie; un alt iad cucerindu-l, devorandu-l, masacrandu-l pana la reusita... in bataia continua si fireasca a (cu)vantului...

bine v-am gasit (pentru prima oara) in pagina mea. onorat.

frate Constantine,
(cu)vantul e mai degraba un fior, un sentiment, o lupta atingandu-ma, lasamndu-mi stigme fara forma... doar un (cu)vant ce poate fi ne-cuprins oricand intr-o sageata...

bine ai re-venit, prietene.

multam de trecere si de citire

cu stima, blueboy

am obosit, prietene...intr-o asteptare salbatica, singur, intr-o ploaie de fier razand dintr-o ultima geneza... uitandu-ma...

multam de trecere si de citire, prietene

cu stima, blueboy

Poem de răbufnire programată a eului asaltat de cotidian.
Weekendul poate să fie momentul săptămânal de genialitate.
Unde nu se impun decât ființe-poem cu zveltețe de cuget și precizii elaborate în jurul unui punct în dilatare-eul preaplin de zilele risipite.Ce este frumos și eficace, în doze mici...

domnule Mihalache,
...mereu in cautare de gasire... gasind mereu (o) alta cautare... precum un crec de foc limitandu-ne (permanent) intr-o ultima geneza.

onorat de prezenta dumneavoastra.
multam de trecere si de citire.

cu stima, blueboy