sim

Da, de vreo câteva texte încoace Claudia Radu scrie tot mai interesant. Trebuie să recunoști poezia acolo unde este, n-ai ce face. De la \"fără umbră\" în jos e minunată, începutul nu excelează, dar găselnița din final este de excepție.

poezia ca si dragostea sunt acte de o mare intensitate,reunite în acest cântec interior ,eliptic,condensat ,insuportabil de concentrat într-o poezie pura si limpede ca un cristal (gravat cu aceste cuvinte gravate de catre ciocurile unor privighetori obscure si emotionante)

ar
te
a
ta
imi cersesti zambetul

sarpe a evei ce este

ascult cum scrii
si imi place

cu prietenie
angela

Adrian,

înțeleg: frunza ca frunza, dar vița ce căuta în ecuațiune? mulțumesc pentru steluță și pentru \"invitație\".

Călin,

fie cum zici, deși aș adăuga că aici am o măslinuță scoasă dintr-un butoiaș (ete că acum înțeleg cumva ce-i cu vița lui Firică) \"dosit\" de ceva vreme. vreo 7 ani, dacă-mi amintesc bine. ori vinul vechi e musai bun.

Doamnă Angela Nache,

intensitate bine spus. iubirea e (tot) moarte.

Doamnă Angela Spinei,

mă bucur că vă place și că simțiți ritmul. și clocotul.

senzatia de plutire o stiu, o simtim toti (cred), si e frumos desenata aci, in poema ta, claudia.
mi-a placut sarutul ploii (si) pe parul meu. :)
si finalul, da, da, foarte reusit!
mai viu in vizite!

multumesc pentru vizita. te mai astept.

Poem
inedit,
deosebit,
sesibil,
pur = feminin...

Picaturi de cuvinte, cazute printre picaturi de ploaie
si aranjate in forma si idee.

Frumos poem!

Ioan

multumesc pentru trecere si cuvinte.