CSCarmen Sorescu
Verificat@carmen-sorescu
Cluj Napoca
„Și germinam înlăuntrul lui încet-încet la fel ca o mare iubire.”
www.agonia.ro 2006
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Tot textul e scris sub imperiul frigului, gerului, zăpezii, ar trebuie mai întâi de toate să faci ceva să te încălzești, un calorifer, o blana de urs, o piele de om:)poate că singurătatea încălzește într-un fel trebuie să o ascultăm, cine știe. Imi place imaginea din prima strofă cu îngerul înghețat care are o vioară și trenul care trece pe un câmp pustiu. Abia la ultima strofă începe delirul, când începi travaliul "dacă singurătatea nu are nume" Dacă singurătatea nu are nume trebuie să-i săpăm un trup pe măsură și cuțitul este de efect. Finalul frumos, chiar dacă imaginea cu pietre îmi dă senzația de lapidare, deși tu vorbești doar de alungarea cu pietre, este o imagine delicată. God knows I′ve live in Paris for long enough now that I shouldn′t be amazed at anything, asta cred că trebuia să-i zică și Henry Miller (caz în care l-a văzut pe undeva) ce singurătate domnule, nimic nu mă uimește!
Pe textul:
„dacă singurătatea nu are nume" de lupu ionut catalin
Recomandat0 suflu
ContextPăcat de titlu, ai fi putut să scrii până mâine la el, te-ai rezumat la câteva cuvinte. Strofa a 3 -a, da e poezie curată, dar parcă nu e încadrată în celelalte două, ideea trebuia concepută mai bine pe fondul acestor figuri de stil.
Pe textul:
„oasele" de Ștefan Petrea
0 suflu
ContextTextul e lucrat, nu pare doar o simplă pagină de jurnal, nu știu de ce ai făcut încadrarea personale, pentru că era un fragment de proză bun, are tot ce trebuie pentru câte rânduri ai scris.
Moartea pierde întotdeuna.
Moartea pierde întotdeuna.
Pe textul:
„Singurul meu prieten se va sinucide" de lupu ionut catalin
0 suflu
ContextEste probabil cel mai scrut text, despre the end, nu-i răpește din frumusețe,franchețe, mai ales că te referi la persoana I, sg. și îți permiți să spui ce simți fără a moraliza, finalul pare să te aducă totuși în comuniune și să te simți făcând parte din noi
Îmi pare un poem zeflemitor, mi-a plăct mai ales versul, voi zbura înadins să mă vadă femeile,are partea ei bună și apocalipsa. Lumina din pungă, sorbitul licuricilor, lumea din bocancii invizibili, sunt doar câteva lucruri noi care vor apărea. Cuvântul lumină este folosit de trei ori, mă gândeam de ce, și nu că aș rupe vraja poeziei să o transform în proză, pesemne că fotonii sunt de vină. Cine stinge lumina?!
Îmi pare un poem zeflemitor, mi-a plăct mai ales versul, voi zbura înadins să mă vadă femeile,are partea ei bună și apocalipsa. Lumina din pungă, sorbitul licuricilor, lumea din bocancii invizibili, sunt doar câteva lucruri noi care vor apărea. Cuvântul lumină este folosit de trei ori, mă gândeam de ce, și nu că aș rupe vraja poeziei să o transform în proză, pesemne că fotonii sunt de vină. Cine stinge lumina?!
Pe textul:
„the end" de Anghel Geicu
0 suflu
ContextPrima strofă este foarte interesantă, exprimă în câteva cuvinte foarte mult. Poate un decembrie, sec, dat de titlu ar fi trebuit mai spumos în conținut, a nu se înțelege că titlul nu a incitat, dimpotrivă. Mi-a plăcut.
Pe textul:
„un decembrie" de Zavalic Antonia-Luiza
0 suflu
ContextE ca și cum ai fi stat în placentă și deodată ești singură. E ca și cum ai fi stat cu cineva un timp și lipsa e ca o mână amputată. Îmi place înșiruirea de lipsuri, aș fi mizat pe ceva mai fericit, oricum poezia nu se naște din asta, sincer îmi doream să mai fi scris pe încă atât. Chiar dacă ai riscat cu acest repetitiv, să, ai făcut managementul bine pentru că ideea e mai presus de formă.
Ceea ce m-a surprins e că printre construcții nu sunt metafore, în final poemul e metafora în sine, ești acorată la realitate, la robinet, la cireșe, la acadele, la parfum. Toată cascada de pierderi și nevoi este ca un bilanț, sentimental, desigur.
Ceea ce m-a surprins e că printre construcții nu sunt metafore, în final poemul e metafora în sine, ești acorată la realitate, la robinet, la cireșe, la acadele, la parfum. Toată cascada de pierderi și nevoi este ca un bilanț, sentimental, desigur.
Pe textul:
„Orice asemănare cu tine este" de Lavinia Micula
Recomandat0 suflu
ContextFac un du-te vino de la cer la pământ prin foaia de hârtie ca un filtru de ființă, cam atât. Mulțumesc de părere.
Pe textul:
„Restul e poezie" de Carmen Sorescu
0 suflu
ContextEste genul de poem care prin mijloacele artistice folosite e capabil să facă imediat evidentă ideea pe care autorul vrea să o transmită. Fiecare vers e o revelație în sine, fiecare vers are în spate o poveste, poate chiar invers plecând de la un vers vei ajunge la o scriere de amploare. Poemul prin înșiruirea de definiții este cumva chirurgical, nu te lasă să respiri și nu te lasă să te joci pentru că definiția trasează cu precizie față de descriere. Fără a fi subiectivă, pentru că și eu am mania cu definițiile, subliniez maniera în care ai oprit râul, barajul din final. Citeam, citeam și mă gândeam oare care va fi piatra care va plesni balta de figuri de stil. Nu citez niciun vers, ar fi în detrimentul altuia, mai spun doar că: nuci, sare, vin și rodii îmi par foarte aproape de grădina raiului, cumva poetul este mai aproape decât noi, ceilalți.
Pe textul:
„fericirile lui florian al tău" de florian stoian -silișteanu
0 suflu
Contextcred că am bătut câmpii mult la introducerea cu localul, trebuie să fiu mai la subiect, asta doar că sincer îmi place acolo. mulțumesc de semn.
Pe textul:
„Ce-ai zice dacă mâine dimineață m-aș trezi lângă tine!?" de Carmen Sorescu
0 suflu
Contextmulțumesc de citire, tov-ul stă la ușă, așteaptă ceva de mâncare.:)
Pe textul:
„Aseară era un frig crunt afară" de Carmen Sorescu
0 suflu
Contextprima strofă genială. și tot restul poemului își are ideea bine impregnată. simțul estetic foarte bun, este senin, calm, mișcările, culorile, liniile trasate clar. un poem adevărat.
Pe textul:
„azi, amintire " de Petraru Ionut
0 suflu
Contextmi-a plăcut textul tău, bine dus, bine scris, epicul până la capăt reușit. după gustul meu aș fi vrut mai multe figuri de stil, dar nu estompează scrierea. parcă la final mergea ceva mai evocator, mai sugestiv, mai viu, în sensul plastic, deformat, care să plesnească puțin banalul,dar atmosfera precis e cea pe care ai dorit sa o evoci.
și privesc înainte spre cer
spre un cer cafeniu din pahar
și privesc înainte spre cer
spre un cer cafeniu din pahar
Pe textul:
„intim-bar" de Anghel Geicu
Recomandat0 suflu
Contextce-mi place
Între piepturile noastre e un imens loc de joacă
Pentru toți copiii din cartier, hai să facem și noi bulgări de poezie
puteau fi și bulgări de hârtie.
ce nu-mi place
ca nu am nicio sansă sa ies din simbolurile mentionate de tine, citind-o separat parca s-ar alege ceva de ea.
Între piepturile noastre e un imens loc de joacă
Pentru toți copiii din cartier, hai să facem și noi bulgări de poezie
puteau fi și bulgări de hârtie.
ce nu-mi place
ca nu am nicio sansă sa ies din simbolurile mentionate de tine, citind-o separat parca s-ar alege ceva de ea.
Pe textul:
„Indoor" de Carmen Sorescu
0 suflu
Contextpoezia nu e o sumă de definiții, e un ser anestezic, niciodată nu știi ce conține, dar știi ca îți face bine, pentru scopul acela abject, de care vorbeam în final. mulțumesc de părere.
Pe textul:
„Poezia" de Carmen Sorescu
0 suflu
Contextîmi place textul, are o ruptura foarte bine gândită, de efect finalul; și titlul la fel, discrepant.uite așa iei tu nota zece, cu subterfugii inteligente.
Pe textul:
„Martorul B" de Bianca Dan
0 suflu
Contextcred că ai dreptate, am mai tăiat la enumerație. mulțumesc de părere.
Pe textul:
„Drum cu prioritate" de Carmen Sorescu
0 suflu
Contextera o glumă cu pisica neagră, categoric că simbolul ales de tine e foarte bun și suficient pentru a agita cititotul cât de cât inițiat.
Pe textul:
„În trecere" de Ela Covaci
0 suflu
Contextprima strofă este un palat fermecat, în decorul prozaic oferit amplifică poemul prin originalitate, am citit ceva foarte interesant, amintesc și maimuțele din final care deloc rupte de context fac un joc frumos, trebuia să spui ceva și de pisica neagră.
Pe textul:
„În trecere" de Ela Covaci
0 suflu
ContextÎnsușirea asta de a împrumuta cu sau fără voie, culoarea, forma, chipul, până la urmă tot comportamentul într-o imitare până la confuzie, este prin urmare o însușirea pe care o poți dobândi dacă iubești, fie o noapte, fie mai multe...
chipul
nu mi-l mai citește oglinda, cineva i l-a șters din memorie,
cineva mi-a furat chipul, cineva
a plecat
Pe textul:
„noi suntem unul" de Valeriu D.G. Barbu
0 suflu
ContextPrimul poem e fără cusur, deși nu are figuri de stil, are un epic bine întreținut și legat. Mi-a plăcut: de câți oameni este nevoie pentru sfârșitul lumii, spune de câți? Ideea ar trebui explorată, ai putea scrie ceva bun plecând de la versul citat. Și al doilea poem este fluid, melodic, se vede o scriitură sigură, inteligentă.
Pe textul:
„Scrisori" de lupu ionut catalin
Recomandat0 suflu
Context