Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Nu călcați pe iarbă

desen imprimat, urme prin deformare

1 min lectură·
Mediu
cuvintele aduse la mal îmi plesnesc pe glezne
se sparg în bucăți
pielea se sfărâmă ca lutul ars
un poem nebun îmi dă târcoale
parcă și-ar înfige colții
și ar profita de lipsa mea de oxigen
e înfometat, un animal sălbatic
tocmai ieșit din cușcă
mănâncă lacom ce găsește la îndemână
ca și când cineva ar vrea să-l
vândă-n piața publică pe mai nimic
pe jos zac împrăștiate
câteva versuri
ia-ți mâinile de pe ele
ce vrei, de ce te-ai oprit?
lasă-le în seama mea
am să le dau eu puțină apă
uneori cad din așternutul alb
mor lipindu-se de mine
un tatuaj permanent
după care mă vei recunoaște mereu
074.459
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
110
Citire
1 min
Versuri
21
Actualizat

Cum sa citezi

Carmen Sorescu. “Nu călcați pe iarbă.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-sorescu/poezie/1791691/nu-calcati-pe-iarba

Comentarii (7)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@dan-herciuHherciu
...cred că se mai poate lucra la formă ( mă refer aici în special la strofa 3 care îmi sună un pic încâlcit..sau poate mi se pare:) )..în schimb fondul e bun la fel și mesajul transmis.
un text frumos din care \"fur\" pentru colecție:) :
\"un poem nebun îmi dă târcoale
parcă și-ar înfige colții
și ar profita de lipsa mea de oxigen\"
cu prietenie
dan h.

0
@carmen-sorescuCSCarmen Sorescu
multumesc pentru sugestie, am modificat ce era de modificat:)
versul ales de tine e cam periculos emana radiatii:):), sa nu le contamineze si pe celelalte din colectie, poate o masca de oxigen nu ar strica, cand deschizi cutia sau locul acela unde le tii tu, inima, computerul sa o folosesti:)
mcm
0
La prima lectură, un poem plăcut, din care rețin finalul:
\"un tatuaj permanent
după care mă vei recunoaște mereu\"
tincuța
0
@antrei-kranichAKAntrei Kranich
\"cuvintele aduse la mal îmi plesnesc pe glezne
se sparg în bucăți
pielea se sfărâmă ca lutul ars
un poem nebun îmi dă târcoale\"
mi s-a parut puternic si sugestiv primul vers. o mare de cuvinte care-si sparge valurile de gleznele tale. sarea lor iti dizolva trupul, furandu-l in larg. apoi un acel poem nebun, ca un caine de pripas, care nu stii daca ti se va gudura sau te va musca.
citit placut
cu prietenie,
andrei t
0
@carmen-sorescuCSCarmen Sorescu
ce ma surpinde este nu fapul ca alegi versul nucleu, pentru ca e relativ usor de depistat ci faptul ca vii mereu cu alta viziune, ma refer la acel caine care nu stiu daca musca sau nu, la fel cum ai adus nou ideea cu orasul. incepi sa vezi filme surdo-mute de la distanta:). uite o melodie, sper sa-ti plca:http://www.youtube.com/watch?v=rK7qh4Trh_s
\"am dormit departe azi noapte..............si drumul era(!)aglomerat\"
mcm
0
@dan-plesaDPdan plesa
un text bun si sugestiv. poate ca titlul ar merita schimbat in \"un poem nebun\" :). un poem al prezentului, \"ca un tatuaj\" dupa care o vom recunoaste mereu pe carmen.
0
@carmen-sorescuCSCarmen Sorescu
tincutza,
bine ai venit la mine pe pagina, tatuajul din nefercire e permanent, asa a fost sa fie, s-a imprimat si in sange.
dan,
o idee buna, as schimba titlul, dar nu-mi place ca se regaseste in poem, expresia poem nebun, de altfel retin parerea pt alt text.
multumesc si va mai astept
mcm
0