CSCălin Sămărghițan
Verificat@calin-samarghitan
Fardad (Zeenlanda)www.saluki.ro/
„Nimic nu este ceea ce pare/ Nothing is what it seems.”
- deținător al primului și deocamdată singurului saluki din România, septembrie 2009, de la care moment scrisul a retrogradat pe locul doi. - Născut în 1969 la Sibiu. - Licențiat al Facultății de Teologie din Sibiu, 1992. - Studii la College of the Ressurection, Universitatea Leeds, Anglia, 1996. - Titlul…
🏆 Critic de Top📚 Centenar Literar📜 Poet Prolific💬 Comentator Activ
Cronologie
Eu la poezia asta voiam să spun ceva, odată demult, dar seara începuse să apese atât de tare... Au trecut zile și ea a rămas la fel, aidoma cu spațiul acela gol pe care trebuie să-l lași între tine și lucruri, ca să le vezi mai bine. Spațiul necesar pentru ca între mâna lui și privirea ei \"să aburească o poveste\". Asta n-a descoperit-o nimeni până acum. Iar versurile se trăiesc cu degetele. Le plimbi așa pe deasupra lor și ele vorbesc, le simți muchiile, dar se vede că tu știi asta.
\"Inimile au umbră\", se vede clar pe sângele lor. \"Incertitudinea\" are și ea locul ei întotdeauna acolo. \"Așteptările\" trăiesc în mansarde. \"Pseudonimul care îți definește istoria\" și \"mimarea propriei ființe\" țin de înregistrarea poetică a ceea ce ceilalți oameni numesc \"fel\" ori \"expresie\". Ori numesc \"fir\", ori \"nod\". Unii spun simplu \"băi, ce chestie!\" Pretențioșii spun \"ieșire din sine\", alții tocmai \"ascundere\" ori \"strategia disimulării ființei\". Numai tu le-ai numit, așa, exact pe numele lor. Pe numele lor care nu se lasă niciodată rostit. Pentru că trebuie să lași un loc gol.
\"Inimile au umbră\", se vede clar pe sângele lor. \"Incertitudinea\" are și ea locul ei întotdeauna acolo. \"Așteptările\" trăiesc în mansarde. \"Pseudonimul care îți definește istoria\" și \"mimarea propriei ființe\" țin de înregistrarea poetică a ceea ce ceilalți oameni numesc \"fel\" ori \"expresie\". Ori numesc \"fir\", ori \"nod\". Unii spun simplu \"băi, ce chestie!\" Pretențioșii spun \"ieșire din sine\", alții tocmai \"ascundere\" ori \"strategia disimulării ființei\". Numai tu le-ai numit, așa, exact pe numele lor. Pe numele lor care nu se lasă niciodată rostit. Pentru că trebuie să lași un loc gol.
Pe textul:
„ca să poți merge trebuie să lași un loc gol.înainte sau între" de cezara răducu
0 suflu
ContextMulțumesc Valerian pentru trimitere. Am găsit proza ta despre Dumitru Matcovschi (bănuiesc că la ea te referi), am s-o citesc și am să-ți mai răsfoiesc prin \"foi\".
Nu-mi vine să cred că ai stat de vorbă cu unii dintre actorii lui Tarkovski. Ar fi grozav să scrii ceva și despre asta. Solonițîn și Kaidanovski sunt preferații mei. Primul amintit e unul dintre actorii preferați ai regizorului, (scriitorul din Stalker, însuși Rubliov, joacă și în \"Solaris\" și \"Oglinda\"), al doilea e chiar Stalker. Am scris 5 rânduri, dar cu gândul acolo mi s-a făcut iarăși dor de filmele lui.
Nu-mi vine să cred că ai stat de vorbă cu unii dintre actorii lui Tarkovski. Ar fi grozav să scrii ceva și despre asta. Solonițîn și Kaidanovski sunt preferații mei. Primul amintit e unul dintre actorii preferați ai regizorului, (scriitorul din Stalker, însuși Rubliov, joacă și în \"Solaris\" și \"Oglinda\"), al doilea e chiar Stalker. Am scris 5 rânduri, dar cu gândul acolo mi s-a făcut iarăși dor de filmele lui.
Pe textul:
„Ostrov (Insula) sau taina căutării lui Dumnezeu, de mână cu El" de Călin Sămărghițan
0 suflu
ContextPrimul vers mi s-a lipit de degete. Apoi l-am dus la ureche dar mi s-a încâlcit în păr și acum nu-l mai pot scoate de pe retină.
Tare mi-aș dori să știu cum le citești.
Tare mi-aș dori să știu cum le citești.
Pe textul:
„bătrân belgian singur" de silviu viorel păcală
0 suflu
ContextCeea ce nu este, se scrie. Și cred că e un principiu foarte sănătos.
Îngemănarea aceasta dintre sentiment și actul scriiturii... hm!, o zonă ciudată!
Am admirat întotdeauna caligrafia atentă, poate pentru că mie nu mi-a ieșit niciodată. Mișcarea tocului pe hârtie ține uneori de foame, de frig. De viață.
Ale mele sunt toate suspendate, iar noaptea, pe întuneric, în cameră mă ciocnesc cu fruntea de ele. ...Și, după ce am spus asta, acum ar fi trebuit să urmeze întrebarea. Hm!
Îngemănarea aceasta dintre sentiment și actul scriiturii... hm!, o zonă ciudată!
Am admirat întotdeauna caligrafia atentă, poate pentru că mie nu mi-a ieșit niciodată. Mișcarea tocului pe hârtie ține uneori de foame, de frig. De viață.
Ale mele sunt toate suspendate, iar noaptea, pe întuneric, în cameră mă ciocnesc cu fruntea de ele. ...Și, după ce am spus asta, acum ar fi trebuit să urmeze întrebarea. Hm!
Pe textul:
„dragostea lui era o întrebare scrisă frumos" de cezara răducu
0 suflu
ContextȘi eu am venit tot după titlul care este foarte inspirat. În acest caz însă nu văd locul în poezie nici pentru ”pivniță”, nici pentru ”mucurile frânte de țigări”, care vin din o cu totul altă sferă semantică.
Oricum, nu e deloc rău construit, dar cred că o asamblare mai atentă poate face din acest text o poezie mare. Are miez, are viziune, are un titlu grozav, mai aștept.
Oricum, nu e deloc rău construit, dar cred că o asamblare mai atentă poate face din acest text o poezie mare. Are miez, are viziune, are un titlu grozav, mai aștept.
Pe textul:
„cântec absurd de animal marin" de Stefania Klein
0 suflu
ContextInteresul este trezit cred că încă din titlul care e construit oximoronic. Apoi inversiunile, epitetele abundente dar discret inserate, expresiile imagistice izbutite care s-au amintit deja, îi dau un fel de lucire interioară care marchează cititorul. Centrat pe eul liric, discursul auctorial iradiază în severe aserțiuni condensând foarte mult poezia. Un fel de bilet de taină, împăturit atent și înfundat în podul palmei.
Nu știu de ce-am pus acest titlu comentariului.
Nu știu de ce-am pus acest titlu comentariului.
Pe textul:
„risipind noduroase vocale" de Nache Mamier Angela
0 suflu
ContextFratele meu, m-ai dat gata. E fain, mi-a plăcut, mai ales pentru că faci un \"a\" foarte interesant, iar foaia e pe un suport mai moale și scrisul se adâncește puțin în ea.
Cu jumătate de idee mi-ai luat-o înainte, dar pe cealaltă jumate nu ți-o spun că sunt zgârcit și o păstrez pentru filmul meu. Oricum, la tine, având în vedere finalul, nu mergea.
Știi ce înseamnă scrisul mărunt, nu?
Cu jumătate de idee mi-ai luat-o înainte, dar pe cealaltă jumate nu ți-o spun că sunt zgârcit și o păstrez pentru filmul meu. Oricum, la tine, având în vedere finalul, nu mergea.
Știi ce înseamnă scrisul mărunt, nu?
Pe textul:
„70lasută apă 100lasută poezie" de ștefan ciobanu
0 suflu
ContextCred că se poate vorbi și de o cu totul altă perspectivă de a privi acest subiect. Există autori, chiar și pe acest site, care nu sunt deloc începători în haiku, dar scriu într-un precis și imuabil 5-7-5, dar care \"sparg\" uneori tocmai canonul semantic. Asta nu dovedește însă decât puterea de sugestie și elasticitatea artistică a acestui tip de poezie.
Foarte bună observația dlui Andrei Lucian.
Am și un haiku preferat în românește. L-am găsit în cartea dlui Florin Grigoriu și aparține dlui Valentin Busuioc:
\"Foc stins
Prin fum
Cocorii\"
Mi se pare mult mai bun decât cel dat exemplu aici în eseu. Cârcotașii vor spune că lacul cu broască este, odată cu Basho, un fumat clișeu. Bineînțeles că nu e așa.
Foarte bună observația dlui Andrei Lucian.
Am și un haiku preferat în românește. L-am găsit în cartea dlui Florin Grigoriu și aparține dlui Valentin Busuioc:
\"Foc stins
Prin fum
Cocorii\"
Mi se pare mult mai bun decât cel dat exemplu aici în eseu. Cârcotașii vor spune că lacul cu broască este, odată cu Basho, un fumat clișeu. Bineînțeles că nu e așa.
Pe textul:
„Reguli și priceperi" de Corneliu Traian Atanasiu
Recomandat0 suflu
ContextUltimele două poezii au o notă parte, comună. La \"poem\" doar enumerarea din strofa a cincea, prelungită și-n a șasea, mi se pare distonantă față de întreg. În rest îmi pare bine construită, mai ales finalul care ridică foarte inspirat nota în care se desfășăară până acolo.
Aici, la \"ido_latru\" tocmai finalul devine tern, pierzând din registrul înalt expresiv al celorlate părți.
Unități distincte ideatic dar apropiate stilistic, sunt două poezii plăcute la lectură, dar ușor dezechilibrate din motivele amintite.
Aici, la \"ido_latru\" tocmai finalul devine tern, pierzând din registrul înalt expresiv al celorlate părți.
Unități distincte ideatic dar apropiate stilistic, sunt două poezii plăcute la lectură, dar ușor dezechilibrate din motivele amintite.
Pe textul:
„ido_latru" de Petru Teodor
0 suflu
ContextAici chiar \"zidul\", ori, în alte părți, ideea de zid între sine și lume, apare ca adeseori în poezia domnului Dume. Din adâncimea fântânilor interioare își trage autorul inspirația, abia apoi proiectând-o în exterior prin ferestre mai mult sau mai puțin abstracte. Rar l-am văzut inspirându-se din tiparele și fațetele înșelătoare ale aparentelor lucruri dimprejur. Iar aceasta e deja o caracteristică pregnantă a poeziei sale. Însăși bătaia de clopot nu trimite spre lume, ci, simțită în străfunduri tot a sine reverberează, \"cu o decență de senior\" cum frumos și perfect îndreptățit spune dna Slavu. Chiar și lucrurile atinse, sunt doar cele \"oglindite în mine\".
Totuși, tendința de a privi atent în afară, de prelungire a sinelui împrejur, e puternică și irezistibilă, autorul îi cedează mereu, rămâne subjugat acesteia, zidul său este mai mereu țintuit cu ferestre, dar temporarele evadări sfârșesc printr-o reîntoarcere la liniștea \"apelor\" subterane.
Aici e una dintre expresiile prin excelență ale acestui stil.
Totuși, tendința de a privi atent în afară, de prelungire a sinelui împrejur, e puternică și irezistibilă, autorul îi cedează mereu, rămâne subjugat acesteia, zidul său este mai mereu țintuit cu ferestre, dar temporarele evadări sfârșesc printr-o reîntoarcere la liniștea \"apelor\" subterane.
Aici e una dintre expresiile prin excelență ale acestui stil.
Pe textul:
„12, 00" de Teodor Dume
0 suflu
ContextMă bucură trecerea dle Pârvescu, mai ales întru surpriza relevării unei onorabile toamne-doamne cum spuneți, chiar dacă absentă, lăsând un semn împrejur ca dumneavoastră aici.
Pe textul:
„Ãștia au furat toamna" de Călin Sămărghițan
0 suflu
ContextFelicitări, domnule Pârvescu. Nu vă știam și de istoric, dar noile descoperiri fac frumusețea.
Pe textul:
„Mic dicționar de istorie - O altfel de lansare de carte" de Petruț Pârvescu
Recomandat0 suflu
ContextEu mă-ntreb că ce-o să facă
licuric și licureacă,
de îi prinde iarna nouă
fără voturi în tărbacă
...ce mai râs! Afară plouă.
licuric și licureacă,
de îi prinde iarna nouă
fără voturi în tărbacă
...ce mai râs! Afară plouă.
Pe textul:
„Marinarul și blonda" de nicolae bunduri
Recomandat0 suflu
ContextUn amestec de culori care conduce în cele din urmă spre o stare reflexivă oarecum cathartică de vreme ce se depășește propriul refuz. Interesant introdusă imaginea panterei negre \"sfâșiind calmul\" din care se naște apoi \"noua\" Evă. Gabriel e probabil martorul și Arh-angelul noului început.
Pe textul:
„muncile lui gabriel" de Iakab Cornelia Claudia
0 suflu
ContextDoresc neapărat să las și eu un semn aici, chiar dacă întârziat, nu numai pentru \"comorile ținute în cutia de pantofi\", dar mai ales pentru căldura sufletească ce se degajă din acest articol. Din amintirile presărate și din gândurile despre \"adevărata memorie a României\" se naște, iată, o sensibilă perspectivă de a răsfoi o carte și de a-i transmite \"mai altfel\" mesajul.
Pe textul:
„„Cartea șoaptelor”, memoria învinșilor învingători" de Ghinea Nouras Cristian
Recomandat0 suflu
ContextAi știut cum să începi, iar amprenta scriiturii tale se conturează din nou.
Pentru mine unul, recuperare nu mai există: eu când aud undeva de tango îmi vin în minte rochia perfectă a perechii plutitoare a lui Al Pacino, vocea ei, mișcările ei, melodia aceea indescriptibilă și dansul din mijlocul sălii a \"femeii tango\". Să-mi deschid brațele nu știu, la tango sunt stângaci, dar continuu să cred în propria-i \"mișcare de rotație\" a acelui bulgăre.
Admir cât de frumos ai așezat acel \"de teamă să nu mă întrebe\". Este, până la urmă, cea mai îndreptățită teamă din toate.
Pentru mine unul, recuperare nu mai există: eu când aud undeva de tango îmi vin în minte rochia perfectă a perechii plutitoare a lui Al Pacino, vocea ei, mișcările ei, melodia aceea indescriptibilă și dansul din mijlocul sălii a \"femeii tango\". Să-mi deschid brațele nu știu, la tango sunt stângaci, dar continuu să cred în propria-i \"mișcare de rotație\" a acelui bulgăre.
Admir cât de frumos ai așezat acel \"de teamă să nu mă întrebe\". Este, până la urmă, cea mai îndreptățită teamă din toate.
Pe textul:
„trebuie să deschid brațele în același timp" de cezara răducu
0 suflu
ContextDle. Florin, bineînțeles că nu tot ceea ce este simplu este și genial, dar eu nu-mi bat capul decât cu primele. Pe cele din urmă e mai bine să le lăsăm lui Shakespeare și ceilalți, noi nu putem face altceva decât să mai gustăm din ele câte un pic. Dar mă bucur că ai gustat și din coniacul de 4, căci îți știu spiritul ascuțit.
Cât despre ceea ce este complicat, de acord cu dumneata: \"aproape tot\". Iar pentru cei cu mintea deschisă orice se poate demonstra. Te-aș invita să mai treci, oricând, mi-a făcut plăcere.
Cât despre ceea ce este complicat, de acord cu dumneata: \"aproape tot\". Iar pentru cei cu mintea deschisă orice se poate demonstra. Te-aș invita să mai treci, oricând, mi-a făcut plăcere.
Pe textul:
„O, domnule Bartleby!" de Călin Sămărghițan
0 suflu
ContextUn gând prilejuit de dl. Ștefan... despre cei care au supraviețuit în întuneric și despre cei care nu. Despre poezie la vremea când ea a fost tărie și reazem și pahar cu apă. Ca să nu uităm.
Pe textul:
„„Azi noapte Iisus mi-a intrat în celulă.O, ce trist și ce-nalt părea Crist...”" de remus eduard stefan
Recomandat0 suflu
Context\"Să te înalți prin mine/ că printr-un clopot\" e o viziune neașteptată, dar mai ales suspendarea întrebării de fereastra deschisă din strofa a doua.
De pe a o mie una treaptă cenușa poeziilor... și ochii de pe epitaf pururi deschiși.
Apelativul din debut e foarte simpatic.
De pe a o mie una treaptă cenușa poeziilor... și ochii de pe epitaf pururi deschiși.
Apelativul din debut e foarte simpatic.
Pe textul:
„O mie &una de trepte" de Djamal Mahmoud
0 suflu
ContextUmbrela în vânt -
paianjenii de toamnă
se-anină de fir.
paianjenii de toamnă
se-anină de fir.
Pe textul:
„Toamnă" de florian abel
0 suflu
Context