O mie &una de trepte

Primul pasaj și al treilea mi-au plăcut în mod special. Impresionantă detașarea cu care a fost scris ultimul fragment.

Cu stimă,
Bot Eugen

multumesc pt trecere si semn, ma bucura vizita ta.

cu stima

Am o puternica senzatie de ruptura intre cele trei fragmente.
Primul se rupe cel mai brutal, dar in acelasi timp este cel pentru care as reveni.
Daca imi permiti cateva sugestii: la fragmentul 2 as evita alaturarea dintre \"pasit\" si \"talpi\" iar la 3 accentuarea arderii prin fum - sunt detalii prea organice, care banalizeaza; acelasi efect il are si repetarea \"o singura intrebare\"/ \"singura mea dorinta\".
As mai remarca si faptul ca in primul fragment treptele urca (crestere, inaltare), dar in urmatoarele coboara (rasfoit, intoarcerea spre coperta, arderea etc). Nu stiu daca a fost sau nu cu intentie, dar poate senzatia de ruptura vine si de aici.
Multumesc.

In prima strofa, se intrevad influente orientale (ca si in titlu), si anume canoanele de frumusete feminina agreate in spatiul respectiv. Sentimentul de deja-vu, prezent in a doua strofa, l-am experimentat si eu insami, chiar de multe ori, atat in cazul unor texte, cat si in viata de zi cu zi. Ultima strofa este expresiva, si chiar degaja un fel de defetism, de renuntare, de asemenea proprii spatiului socio-cultural amintit. Ultimul vers trebuie corectat: \"si sa le priviti fumul in tacere\".
Cu bune sentimente, DG

ma bucura trecerea si feedbackul tau, iti multumesc pt semn si sugestii, ultima strofa, a revenit cum a fost inspiata inital fara adaugiri, iar in rest am mai retusat putin.
legat de starea de inaltarea in a doua strofa, se sugereaza prin deschidera ferestrei spre infinit si inalt in timp ce-mi pun aceea intrebare...


cu stima
m-ar bucura sa revii asupra primei strofe sau chiar despre tot poemul depinde

multa stima

a se citi, inspirata, initial si imi scuze daca mai exista vreun typo.

iti multumesc de trecere si semn, te rog sa descizi si tu cat mai des fereastara.

stima mea

\"Să te înalți prin mine/ că printr-un clopot\" e o viziune neașteptată, dar mai ales suspendarea întrebării de fereastra deschisă din strofa a doua.

De pe a o mie una treaptă cenușa poeziilor... și ochii de pe epitaf pururi deschiși.

Apelativul din debut e foarte simpatic.

iti multumesc de trecere si pt apreciere, mă bucur mult când cuvintele mele au ecou, vizita ta mă onorează si îmi confirmă că strigătul meu este auzit de cine trebuie.

stima și respect