Bogdan Geana

ciclul tău parizian, unde la început părea un capriciu se dovedește treptat a fi o necesitate, universul neparizit fiind din start predispus la extincție. În secunda asta poeziei tale i-aș atașa Paroles, paroles, de la Dalida, în ciuda faptului că sufletul mi-este vândut lui Gainsbourg.
„C'est étrange
Je n'sais pas ce qui m'arrive ce soir”

Te conjur să o citești pentru radio!
BG

te-am intrebat în ideea că o citesc la radio si e o diferenta care conteaza. Revino la forma initala în cazul ăsta, are sens „debarcat insulă”. Auzi, nu mai bine o citești tu și mi-o trimiți, cred că ar ieși mai bine citită de autor. Mersi

ai vrut să scrii: un misionar debarcat insulă
sau debarcat pe insula?

un odobeștean îl salută pe focșănean. Ambii din Capitală! Mulțumesc pentru vorbele frumoase..

editorii vă acordă un vot de încredere și vă ridică nivelul la 120, puteți însteluța texte.

Aștept din partea dumneavoastră asigurări că aveți copyrightul imaginii sau dacă nu, vă rog să nu încărcați. Pe de altă parte, aveți la dispoziției și Radio Agonia, dacă considerați că lucrărilor dumneavoastră, chiar dacă sunt proză, merită să li se dea glas.

Baftă,
BG

Aștept o rezoluție din partea colegilor mei cu privire la ridicarea nivelului dumneavoastră, pentru a putea încărca imagini, pentru că la 105 nu puteți face acest lucru. Am însă o rugăminte la dumneavoastră: numele de familie vă rog să îl scrieți cu caractere normale, se creează un mare dezechilibru vizual ca doar numele dumneavoastră să fie scris cu majuscule. În altă ordine de idei, în cazul în care se acceptă ridicarea nivelului dumneavoastră, e bine să știți că nu acceptăm nicio imagine pentru care nu garantați copyrightul. V-o spune unul care suflă și în iaurt la acest nivel, cu peste 15 ani de păzit bostănăria.

sunt deja multe poeme ale colegilor tăi, iar politica mea este de a promova cât se poate de sincron creația autorilor de aici. Dacă tu îmi trimiți acest text în decembrie, nu faci decât să încurajezi un decalaj cultural românesc pe care eu, în calitate de cunoscător, nu mi-l doresc. Crede-mă, îți ia 5 minute să îți înregistrezi vocea în condiții de liniște și să mi-o trimiți în format mp3. De restul mă ocup eu.

tu ai un motiv pentru care nu ne trimiți pentru Radio textele tale? Consider că se pot califica pentru air-play.

De ce nu ne citeşti poemele tale pentru radio? De această dată ca o invitație la tăcere.

vreau să simt fericirea á rebours. Este suficient să spun "frumos". În interiorul lui e o lume, precum cărăbuşul metalic din chihlimbar. Când va fi cazul, cochilia de chihlimbat poate fi spartă. De dragul ştiinței.

Asa se intampla cand cineva se crede geniu pustiu. Toti ii vor raul, invidiosi pe talentul lui. Si totusi, nu stiu de ce ejacularea asta mi se pare preferabila imaginii cu mama care il fată. Un astfel de "creator" nu face cinste acestui spatiu.

care este un verb de miscare, blestemat sa ramana in trend insotit de Amor reprezintă garanția unui râs pe cinste. Iar cand pe Amor il rimezi cu sobor si cu dor imi devine clar ca nu doar cu inversiunile ai o problema, ci si cu potrivirea claselor semantice.

şi bun venit pe site-ul nostru şi, sperăm că veți asculta şi postul nostru de radio, unde versurile de aici prind viață, iar muzica este perfectă. Să ne citim cu bine!

Încerc sa descifrez cheia poemului tau, ca o corespondenta de front, despre ceva ce s-a intamplat si despre epilogul care asteapta un alchimist. Care nu esti, dar ai rabdare si timp. O sa incerc sa o reilustrez in consecinta. Pentru ca e de Secret Santa. Probabil intra mai pe seara. Felicitari.

Milton. Vreau sa spune Paradise Lost. Si probabil chiar in original. Si te-ai gandit sa faci fvarianta ta in romana. Ceea ce nu ar fi fost chiar asa o catastrofa daca ai fi fost catusi de putin atent la semantism, si la lexic. Cutia craniană, stele frustrate, imbracaminte, materie prima de constiinta.... Sunt un mare fan al colajului ca gen, dar nu si colajului intruziv. Aduce a stângăcie, iar tu pari o victima care substitui limbajul poetic stringentelor epice. Nici mie nu mi se pare de recomadat.

pe Radio Agonia trei poezii citite de el și două citite una de mine și una de tine. Ceea ce nu e rău. Însă, așa cum i-am scris astăzi lui Petrea Ștefan, Alexandru face parte din „noul val” de aici, și ca și tine și mie poetica lui mi se pare de mare viitor. Și da, are loc la Radio, ca și ceilalți din „gășcuța” aceasta. Uite, mâine, de la 19.00, când voi relua Liberte, Egalite, de Toate la Radio Agonia voi da, ca în trecut câteva dintre aceste texte, pentru a se înțelege ce viitor au oamenii ăștia. Așadar, Alexandru, folosește-ne! Suntem aici pentru toți! Și avem multe de oferit, multe idei și... foarte mult umor. Nu are cum să nu iasă ceva trăsnet. Tu doar scrie bine, ca până acum, și ajută-ne să te și să ne promovăm!

activăm benevol aici numai ca să avem bucuria de a conversa cu dumneavoastră! :)

Nimeni nu v-a cerut să nu mai scrieți, mai ales aici, cu atât mai mult cu cât eu personal v-am citit o poezie mai veche la Secret Santa, care este difuzată acum constant la Radio Agonia. V-am spus însă că nu îi tratați cum li se cuvine pe cei care, în mod altruist, se apleacă asupra scrierilor dumneavoastră, iar această situație trebuie să înceteze. Din toate sfaturile primite până acum ar fi trebuit să vă asigurați o lirică distinctivă şi să deveniți stăpân pe scriitură. Niciunul dintre noi nu s-a născut poet, sau perfect, dar toți am învățat şi am evoluat. Dumneavoastră nu învățați nimic, stâlciți cu îndârjire limba română, topica limbii române până la un nonsens ridicat de dumneavoastră la rang de creație neînțeleasă. A tolera aşa ceva pe acest site ar echivala cu a îi neglija pe cei noi, "noul val poezie.ro" care au venit cu forțe noi, cu talent, inspirație şi empatie. Ceea ce dumneavoastră nu aveți, pentru că, indiferent ce ați spune, dumneavoastră sunteți o vedetă. Genul care atunci când e dojenit e fie foarte bolnav, fie beat (când scriați că v-a fătat mama dumneavoastră). Bine, atunci erați beat pentru că sunteți bolnav...

În concluzie, nu voi mai tolera nicio abatere din partea dumneavoastră. Accept topica modificată câtă vreme enunțul îşi păstrează sensul. Când pentru a rima sau ritma strecurați un substantiv vitregit de articol, sau introduceți un verb la infinitiv, textul se respinge. Inversați numai pentru efectul sentimental, nu şi pentru rimă! Ați recidivat, textul se respinge. Iarăşi jigniți sau faceți trimiteri la raționamentul nostru "nerezonabil", dispăreți definitiv.

Şi vă mai fac o confesiune. URĂSC REGULILE ŞI RESTRICȚIILE. Dar neaplicându-le de acum încolo la sânge în cazul dumneavoastră ar însemna să compromit activitatea site-ului şi a editorilor. Şi nu o voi face. Iar la prima dumneavoastră abatere voi înceta să vă mai răspund. Şi vă garantez că nu veți mai avea acces aici, niciodată.

P.S.
Eu sunt aici din 2000. Deci de 25 de ani. Iar dumneavoastră deşi sunteți aici de 20 de ani, după primele poeme postate ați început să aveți probleme cu editorii, alții decât mine. Deci nu ați coabitat, ați bănănăit, haotic şi v-ați furat propria căciulă, complicând mersul firesc şi fără sincope al editorilor.

Rețineți ce v-am scris!

de ce l-ați scos, după ce mai mulți editori și cititori și-au bătut caput cu textul dumneavoastră? Gestul ăsta al dumneavoastră cum vi se pare, nu cumva este un ABUZ?
Eu v-am trecut textul la Refuzat Permanent pentru a vă da un semn: că de acum încolo toate textele dumneavoastră vor trece la refuzate. Vreți și motivele? Sunteți pentru toți pierdere de vreme. Vi se explică elegant, unii dintre noi ne grăbim să vă ajutăm cu sfaturi și dumneavoastră pur și simplu ne sfidați. Așa că sunt de părere că cel mai înțelept lucru este să îi sfidați pe alții, în altă parte. Nu aici. Poezie.ro este un atelier cultural interactiv, nu o societate de binefacere. Așa că: VÂNT DIN PUPĂ!

Dar îmi doresc să interpretez spusele Otiiliei drept: mai bine, în niciun caz bine.
Cele de mai jos (inimă de-a ta, ce nu e-n lugubru) numai bine nu fac poeziei de limbă română, alta decât cea familiară celor trepanați:
„În inimă de-a ta că sunt strivit,
Pecetea jumătăților e-un mit -
Tot caut slova ce nu e-n lugubru,”

Nu poți măcelări această biată limbă numai ca să îți iasă limba. Sau, dacă preferi în versuri:
„nu poți măcelări-a
sfânta limbă-a noastră
a împlini poema asta castă.”