Anni- Lorei Mainka

imbatrineste
se transforma
depinde de imaginatie in ce
ma bucur , sa pot vedea , si altfel de fatete decit agitatia dintre virgule .....merci traian

si totusi sufletul exista
si se exprima asa .....cum se vede....nu stiu de fapt ce aveti sa-i reprosati bietului roman ca se bucura si el de un lant sau lantisor dupa posibilitati....eu, un om din rahova....cu esperenta in lanturi ......cred ca nu ne mai putem opune ....si scrieti ca de rest au grija altii

felix, danke, nu te-am sunat ptr ca n-am semnal acolo ci numai lanturi si dinti de aur in jur

ce e cu romanul

dupa ce citesc comentariile la asemenea texte de la tine ma intreb de ce oare sa mai scriu, eu n-am unde ma duce cu antecendentele nici nu mai vorbim, iar copilu vrea sa traiasca.....gradina din australia s-a vindut

si sa vad acu in apusul acesta de occident pina sa ma izbeasca avioanele de palier ca versuuurile s-au cosmetizat cu diacritice....merci si multam oricui mi-a facut acest serviciu
multam pentru cuvinte ca tare grea e viata si daca mai si vrei sa scrii intre tramvai si piata unirii meriti epoleti ....ca erou esti oricum
si mai e ceva
am invatat difenta intre politai si militian...merci felix dar nu am gasit drumul editurii, cred ca trece pe la distrigaz si de nu trebe sa astept un desen ca explicatiile muritorilor de rind nu mi-e clare

si uite/te intors printre pete si tonuri...din atitea organe incerc sa ma dumiresc cum e cu muzica ptr si despre si intru ficat...organ mare , caprui si fara ochi , dar care iti cam maninca ....adica pe sine....imi place intorsatura din coapsa a vorbirii tale care de fapt ma trimite in aceste nopti pline de tintari si vorbe aiurea despre o lume care de n/ar mai fi nu s/ar povesti....da, ma tot trimite la dorul de calatorie la disparitii...frica cea mare ca ajungi de fapt cam mereu in portul din care ai plecat, doar ca miroase altfel si cladirile cele inalte bat alte umbre...sper sa te mai aud ca de vazut poate pe strada ca si ele se impletesc, pe curind

si acum nici ca yiceam ca e de/a ta...bravo....este exuberanta, inspre un rasarit...prinyi curaj...ai grija si scrie ca ai un echilibru rar de gasit

...se citeste ca te/ai @tratat@ cum tot spune titlul de volum.....incercarea moarte n/are ....imagini pe care le/ai periat poetic bine din realitatea cea de toate zilele ce/mi abureste mie ochelarii...cum sa/mi fie, rau...dar mai stii alta cale spre mantuire...acum semnul intrebarii....n/am diacritice si poa sa vina si mama editorului ca io ma bucur ca am telefon dar nu mai am cu cine vorbi, nu ca lumea moare, lumea inainte sa moara pe aici amuteste si se trage de guler sa fie mai mare decit piatra care sta sa/i ingroape...vorbeam de dincolo ...

si cum imi intelegi tu cautarile....sigur...un editor are dreptate din perspectiva muncii lui....ma bucur si multumesc ca nu s/a sters de tot un text original, din matca a ceea ce ne invaluie aici...diacriticile sunt bune pentru salonul in care intr/o zi poate ne vom intilni...iti multumesc, si noapte buna din margine de oras si latraturi insiropate in muzica veche dinspre garduri

sunt prin apropiere / si evident ca nu pot patrunde cum si bine zici.....puterile lunii nici nu mi ledoresc

este miine cenaclu////
poate daca e vin si eu / poate ca totusi as putea fi ajutata in aceasta lb romana / scrie/mi rasp. la ultimul bilet de azi.....sper sa te revad si reaud curind, anni

respiratia este si ea o faptura care da sa se gindeasca cita vreme sa ma mai suporte, dar ayi mi/a fost mai bine si uite ca am ajuns sipe la tine, iti multumesc din suflet ca te/ai daruit rindurilor mele, nu pot sa scriu ceva la articol ca nu vrea, pur si simplu mi/au trebuit 7 yile sa il pot deschide
e si asta un fel de desti n nici tehnica nu e lipsit de taine / iti mai scriu cind iedera , care ma fascineaya in inutilitatea ei inpoema ta, imi va face drumul mai usor de mers
pe curind, anni/lorei
titlul si subtitlul sunt superbe / si tot amar imi e, cred ca voi mai bea un ceai

...dar sper ca muschii sa ma mai ajute o data si sa ma culce la loc in noaptea dinspre strada mica
nu mai e loc destul de privirile acelea usturator de veryi.....

mi/e greu aici
am gasit articolul nu pot intra in nimic nici in pagina si nici nu pot suna
am un fix 021 420 2805 dar yiua ca seara nu stiu
numai la tine aici pot intra de aici
multumesc ptr ajutor
e greu aici
in spatele usii e rece lemnul crescut in jos

..chiar cum ai intuit bine...sunt imaginile pe care aparatul sufletului ar vrea sa le opreasca asa cum face arta populara pe vase de lut si le vedem apoi la roma sub sticla cu paya si praf

0723 853 296
am ajuns cu mara bolnava dar si a revenit eu am fost o sapt prin drumurile cele cu gauri dar suflete mari iradiau intrebari....te rog sa ma ierti ca nu ti/am luat nr la mine te rog sa ma ierti nu gasesc articolul de care mi/ai scris revin diseare pe mail si poate stiu mai mult, pa anni

poemul de mai sus pare un zbor suspendat intre oglinyile apelor , imagini care se intretaie in ochii sufletului , apoi trece un fluture prinele si ne incarca bateriile ,

de bine incerci sa le spui
si madalina nica are tacimul la critica - regrupate tot bine vor fi, imi place ideea.....cu elefantii in vitrine, mai ´putin rugaciunile care nu se stie in ce directie se vor or le facem

ca ti-e scrisul lin, durerea ca un guler de blana printre goblenuri alese......sper sa nu ma ratacesc mult prin agonia pina te regasesc, superbe texte, pe curind

inimaginabil de frumos.....nu, azi dupa ce te-am citit nu mai pot sa scriu, voi iesi totusi din casa, poate imi mai odihnesc umbra care s-a cam speriat de atita incredere in moarte.....

reusit reusit reusit....nu stiu sa le zic ca felix, dar tare ti le-as descrie momentele in care am ramas milimetri de pupila mare si mai mare si mai ...descriere picturala perfecta cum se duce omul ......poate ca m-a razbit versul tau, ptr ca ma duc cam des de la o vreme pe la inmormintari,dar asta e.....o voi reciti

distanta de sine ii face bine poemului aista, vers echilibrat, rezonant in mintea cititorului.....parca ma vad pe dupa gard si dupa ochelarii de soare ai mamei...atunci demult....reusesti sa ma ademenesti din nou si din nou spre site-ul care se cam raceste fata de noi cititorii......pe curind, anni-lorei

....daca crezi ca asa arata un text care sa plictiseasca mai scrie.....dar la fel de ....cum le zici, albastre!!ha, ha....si sigur ca vazindu-te suparata pe chefere m-am gindit sa te trimit sa fumezi pe strazile bucurestiului dar ideea asta o ai oricum si e bine, te rog si in locul meu....
frumoase lucruri ti-ai cumparat, sa le ai in grija si sa te apere de cele ginduri lacrimogene...
eh, trenuri, toate s-au dus , cred ca le-au facut guri de canal si le-au stivuit pe undeva prin desert...
nu mai intru prea des pe agonia - adica de 20 de ori pe zi . ci doar o data poate , ptr ca imi lipsesc prea multi si cei 2-3 mi-e frica sa nu-i sperii cu comm-urile mele stingace si cica umoaristice , dar de obicei rid numai eu
....jurnal nu mai scriu din motive clare: sa nu ma sperii prince-am trecut, sa nu mi -l fure cum mi s-a intimplat acu 4 ani la venetia, de ce i-o fi trebuit receptionerului nu stiu...o fi crezut ca sunt adicatelea cineva important....i-am lasat adresa, dar nu mi l-a trmis si mai bine, erau scrisorile manuscris catre soacra mea risipita cu peste un deceniu inainte.....astfel : de fapt doresc sa-ti spun asa pe ocolite ca jurnalele tale poetice ori umoristice mie in virtual tare bine imi fac!noapte buna

si copilul tot albastru....de ce ?
blindetea decantata din asteptare si tristetea macinata din vise prea albastre as zice le cunosc din texte anterioare...ideea insa de a dori sa vii o data la radacina unui butuc de vie si apoi sa te tot duci prin buchetul vinului imi place, las-o la cum se spune ? poate decantat....nu stiu cuvintul cel mai nimerit pentru vinuri, la un cules de struguri am fost prea departe in timp ca sa cred ca nu a fost intr-o viata anterioara

pastreata-ti suflul ca vin va fi si bun am inteles!

...si se pare ca nu le prea pasa editorilor....sper ca isi pot pune intrebarea ce se vor face daca vor avea scriitori numai de atelier.....extremele sunt rare, dar destul de enervante....au am revenit dupa o absenta de 2 ani numai ptr ca m-au inspirat citiva pe care stiam cum scriu si cum sunt, prea multe nu mai sunt care sa te anime aici.....succes in cele propuse
oricum ce se intimpla cu stelutele cu nivelul cu corecturile mi-e strain, existentele sunt ceva mai diverse cit poate accepta un editor

para te vad mincind in ziua aceea - cu zimbetul pe buze cind cineva zice una sau se uita intr-un fel....asta da mama!!! concret poem!