Jurnal pe bilete de autobuz 22

ba asta e chiar cel mai interesant bilet - o calatorie localizata, bine vizualizata, umoris tica. eu unul ma bucur ca poti schimba registrul si inviora atmosfera, daca vrei

am cumpărat porumb pentru fiert, foarte serios vorbesc, dar n-am stat să aleg ca tine... am luat, așa, la întâmplare. dar la final tot la subiectul tău preferat ai revenit: moarte.
de data asta, e vorba despre o moarte cu gura plină, ce zâmbește, larg, la toată lumea.

MI-a placut motanul calator, de ce-am senzatia ca in fiecare motan e un suflet de barbat pedepsit sa fie ce e de fapt numai ca are patru picioare si-i pus la colt,pe coji de nuci?

eh, si nu numai de asta ma intorc la tine si la textele tale: in spatele umbrelor mele tu vezi personaje, tu care te poti articula in comparatie cu mine, imi esti ca o voce....si cit despre motani, evident!!!!

nu sunt sigur dar la primul vers nu lipsește un e

da, aveti dreptate, lipseste un e....
ma bucur, ca steluta care mi-ati dat-o acum doua \"statii\" iar un calatori si-a bagat-o pentru zile grele in buzunar, acum a ajuns la \"turcul meu din colt\"....cred ca nu-mi mai da buna ziua, daca-i spun cum l-am descris...pacat, nu stiu turceste
voi avea grija sa corectez...!!

personal as mai scoate cateva lucruri, dar este oricum o poezie frumoasa, naturala (ceea ce eu la tine am vazut mai rar :) felicitari

oricum voi incerca sa aflu ce inseamna cuvintul natural, ca sa inteleg - serios! - ce imi spui
oricum ma bucur ca ma rasfoiesti
meleagurile mele sunt cam cazute de pe scena realului, oare asta doresti sa-mi spui?
azi am iesit prima oara din casa, dupa un anotimp, ma bucur ca se vede

D-le mare poet, neînfricat și plin de vervă, Mihai Tița, la tine eu n-am văzut (deloc, zero barat, mulțimea vidă) poezii frumoase. ci doar niște scame poetice, căzute din întâmplare de pe umerii unora. poezia aceasta e prea mare ca să-ți placă ție.

da este vorba de real, nu de incercarea de a scoate in evidenta ceva ce nu este langa tine, ce nu ai simtit pe bune :) eu as vrea sa citesc mai multe poezii asa de la tine, vreau sa-mi spui cum traiesti, ce ti se intampla :)

da, e cam greu sa crezi ca cele citite s-au intimplat....
din nefericire e ca la luana
citesti, te pufenste risul, crezi ca vezi un film, dar e viata de zi cu zi
ca sa adorm ma oblig si ma intorc cu decenii inainte, altfel nu dorm....asa este realitatea , uneori pare ne-naturala, dar trebuie sa treci prin ea, de ocolit nu se poate

și la noi sînt zilele numărate, anni...
emoționantă retrospectiva ta sentimentală!
prin cîte stații va trece vehiculul tău pînă la final?

cred că mesii= mesei...

multumesc din suflet, greselile mele sunt nenumarate, notez...corectez mai tirziu, computerul meu imi face cu ochiul: obositul de el, cica e din plastic ieftin!

nu mai e mult si ajung la ultima statie, cred ca inca 4 statii....mai rezisti? nu mai vine controlu...

Eu abia mă obișnuisem în autobuzul tău.
Si am un teanc de bilete gata compostate. S-o nimeri unul să fie bun la control...

Eu tot spun că trebuie să începi o altă serie, iată, am din nou dreptate.
Acest \"22\" aparține deja unei alte \"lumi\".
\"Naturalețea\" celorlalte poezii, pline de zgomotul urban al ușilor de autobus, a dispărut.
Ai coborât, privești ieftinătatea zilelor de cumpărat-vândut pe mărunțiș, de pe peron. Un peron al tău, unde ți-ai lăsat sufletul să privească. Nu te mai uimește nimic, motanul e deja-vu, valiza goală, plină doar cu păr de pisică; ai devenit evaluatorul a ceea ce-a trecut, de ceea ce NU vrei să treacă.
Doar finalul revine la registrul anterior, cu gura plină, așteptând câte un alt anotimp.
Eu aș încheia ciclul cu ACEASTÃ poezie, care va rămâne punte pentru ciclul următor.

Cu citire și deosebit respect,

Romulus Câmpan Maramureșanu

tinerea de minte cred ca e o boala, cind mintea nu mai selecteaza si plesneste de input...
sigur ai dreptate, ma voi gindi , daca sa fie asta ultimul,
sigur acest an de cind le mototolesc a inceput intr-un fel si se inchide altfel, fundamentul este acelasi

sper insa sa nu ma pierd printre faclii in urmatoarea calatorie, gindeste-te la mine

Mă bucur pentru reușita unui poem de excepție prefigurat de scrierile din urmă, felicitări!

Bună dimineața, Anni!
Chiar am nimerit un bilet grozav bilet pentru dimineață, lângă o cafea, planuri de o clipă, arătări. Evoci frumos, în linii fine , întâmplările, părți mai frumoase ale lor ca ale miezului de nucă. Și aruncat între arătări vaporoase, o imagine de o concretețe pufoasă:
\"îmi aduc aminte de motanul
mamei
dormea într-o valiză\"
Să ai o zi de povestit!(pe bilete)

frumoasa imagine a motanului dormind intr-o valiza
calda patriarhala atata vreme cat valiza tine loc de culcush
plecarile sunt mereu amanate despartirile nu au loc
somnul linistit al pisicii pacea si dragostea din famile
fericirea mamei
felicitari si ma bucur ca in sfarsit un bilet s-a ratacit in palaria vreunui editor :)

mie mi-e frica de oameni cu palarie, si cred ca si editorii au tot ce le trebuie ptr atare sentimente....
multam
dar motanul mamei mele avea o valiza a lui
s-au dus
acum ei dorm pacea ptr care eu mai muncesc pe curind

ma bucur ca l-ai vazut pe motanul in valiza...l-am regasit in poze, mai erau si alte imagini, le voi reinvia pe alt traseu
apreciez ca mai ai timp de versuri de rind, localizate in first life...

prea multe nuci nu \"e\" bune....sa te tratezi cu apa, cu sare, cu viscol si alte catrene....multam de trecere prin viata mea sotron cu fistic si serbet...ai grija de manuscripte, sa nu le lasi pe pervaz, le maninca vrabiile

interesant poemul... si foarte inspirat titlul...

felicitari

am citit cu placere

petre

ma tot lupt si eu cu circulatia printre cuvinte si hotarele prea strimte

m-ai intrebat ti-am raspuns
fara generic e nr 24
s-a terminat
mai am ptr alt traseu
dar acesti calatori vor alte destine
vor serbet negrese si muzica tare
nu-i de mine
mai bine ma fac gondolier