strigă înainte

...am stat un pic sa ma reculeg dupa aceasta poezie. Este vorba despre o crima. Si despre ceva ce nu poate fi recuperat.

Observ:
- devine un stil aceasta forma a poeziei; un stil bun, sintetic;
- poezie despre mirarea din fata inocentei tradate, sacrificate, ucise; mirare impotriva unei crime nejustificate; mirare ce se transforma in final in revolta;
- mirarea ascunde neintelegerea, surprinderea din fata unui fapt implinit; animalele nu se mira - iau totul ca atare; cred ca peste cativa ani, zeci poate va trebui sa redefinim conceptul de animal; revin - \"singura diferență\" - ei nu chiar, ne separam prin multe altele de animale (cruzime, sadism etc.); dar aici aceasta subliniere ne atrage atentia asupra mirarii in sine; neintelegere asupra unui fapt implinit, inexplicabil (sa ucizi propria divinitate nu este ceva la indemana; cand divinitatea unei fapturi moare, intregul univers cladit in acea credinta moare);
- \"hai sa fie volver\" - este un indemn la sciziune, la evadarea din realitatea faptului implinit; deficientele, disensiunile, disociatia psihica ar fi o cale; dar... la naiba cu toate explicatiile, nimic nu justifica crima impotriva propriei divinitati;
- de subliniat ca este vorba despre o divinitate concretizata, nu abstracta - \"am stat in jurul lui\"; timpul trecut folosit (a murit, am stat, am plans) arata ca Dumnezeu nu mai este, a disparut; de subliniat si forma cuvantului, dumnezeu cu \'d\'-mic, care coboara divinitatea la nivelul omului; fara aceasat coborare crima nu ar fi putut avea loc; deci este vorba de un sacrificiu acceptat de catre divinitate;
- sperantele devin lacrimi; semnificatia lacrimilor se pastreaza - in prima parte sunt \"de cruce\", adica de regret, de jale, in final doar acest regret putand salva fiinta;
- dar \"nu va fi inundatie, nu\", pentru ca crima se produce in continuare, impotriva a tot ce nu este inteles sau nu poate fi inteles - omul purcede la crima; uciderea Domnului nu poate fi iertata de subconstientul nostru, oricat am vrea.

De aceea am stat si m-am recules.

P.S.: Frumos. Am asteptat. Dar merita!

* in loc de pentru ca crima - deoarece crima;
* fara aceasat coborare - fara aceasta coborare.

Poemul acesta / așa îl văd eu, poem/ creionează o luare de viață sau o luare din viață în care prinde contur o destrămare de realitate și o colaborare cu zeitatea în speranța unui re-scenariu, care din păcate, nu poate ține piept fatalității și tragismului încheierii. Mersul acesta la vale din subtitlu mi-a oferit dezlegarea poemului. Poem - carte deschisă - în care litera plânge neputincioasă pe obraz.
cu deosebită plăcere am citit, bradz

un poem scris atent care i-ar justifica colțurile acelea strălucitoare pomenite de silvia. până o trecere va coborî strălucirea pe cuvânt, dau eu o stea de suflet care nu strălucește ci licăre mereu

\"mirarea este singura diferență dintre noi\"

cu sinceritate,
teodor dume,

Desi am vazut de multe ori animale mirandu-se, asta nu afecteaza cu nimic valoarea poemului, intr-adevar, si din interiorul si din afara nebuniei, relitatea este tot schizofrenica, si singura salvare este lacrima, plansul inseamna viata si semn ca nu e totul pierdut.
De aceea ma apuca un ras schizofrenic.


Pe acelasi mal de rau dar fara Napoleon, (inca), F.Abel

Petre
iti multumesc pentru lectura si interpretarea mai mult decat pertinenta. despre crima e vorba, una perpetua. si sa spunem stop este o mirare. te astept in continuare prin jocurile mele

Silvia,
stelutele tale daruite din suflet genereaza sentimente sentimente...si literele curg in continuare

Teo,
venirea ta imi umple sufletul de pace. de fiecare data
ma inchin

Florian
Abel si Cain. tu esti cel cu mirarea. il cautam pe Cain sa intrebam de ce. iar Napoleon - sa stea acolo unde este ca noi vom aplica lacrimi pe toate fetele umane

cu mare drag de voi
va multumesc
si va mai astept
angela

de la volver la mirare dus întors
dacă e să mă gândesc la volverul dinainte aș zice despre acest poem că e o continuare
de la momentul în care se conștientizează că gestul e superior cuvântului deja intrăm în poemul de față \"strigă înainte\" în tăcere
dacă strigi înseamnă că te revolți dacă te revolți gândești dacă gândești ești ființă umană
apoi vine diferența Mirarea
mirarea dacă face casă cu volver duce la o crimă repetată la o alienare
în schimb mirarea fără volver instaurează calmul și singurătatea
din punctul meu de vedere volverul e patima
versuri puternice vizuale trecere din registrul credinței în registrul cotidian
din registrul sentimental în cel biblic îmi lasă impresia unui cerc bine conturat al vieții
\"strigă înainte\" este o inerție plutești în sensul curentului nici o patimă nu-ți tulbură mersul și nici inundații nu sunt
a trăi cu mirarea fără patimă este un fel de a te mulțumi cu puținul care vine o dată cu calmul și a te priva de adrenalina inundației
cu drag
carmen

patima asta bat-o norocul ma lasa uneori fara glob, dar am zis

uneori ne miram dupa ce am ucis si plangem si ne rugam la cruci sau in cruci

numai inundatia stie cata dragoste este in ea

cu drag
angela

am ajuns mai tirziu pe pagina ta, la vale, dar trebuie sa las un semn.
text fara fund, trebuie sa stii cum sa-l treci, sa nu cazi in i-nu-n-da-tie si sa te-neci...mi-a placut de la mirare la schizofrenie si sperante. e sincer, detasat, controlat frumos, sarcastic..
Felicitari..
cu prietenie,
Corina

sarcasticul ma interesa cel mai mult din toata istoria asta, fara fund si fara sperante
si jocul pe care l-ai prins atat de frumos

multumesc
jocurilemele iti sunt deschise, Sesam!

cu drag
angela