pornografice timpuri

Bine constatat. Mă refer la subtitlu. Poezia e însă de o mare finețe, încercarea de a trece limita bunei autocenzuri nu e posibilă, autoarea a trecut deja propria înțelegere și experimentarea confirmă aceasta.
LIM.

Angela,
am citit cu placere si interes pohema ta... o atitudine bine incadrata in auto/cenzura textului. felicitari!

n.b.spunea - aveți toate șansele să înfiați un copil
cu părul negru și ochii albaștri
și nicio mamă din lume
niciuna

nu ar putea spune
ca și cum
mâine nu e data de 20
și
nu va fi /fara acel/ el

cu prietenie,

Angela,
nu am mai trecut demult, stiu, mereu ma retine ceva , dar acum nu puteam sa fug oricum. Pentru ca mi-a placut titlul poemului tau. Nu ma asteptam la expresii vulgare sau mai stiu-eu-ce si de aceea am citit.
Se poate fara bun simt, se poate si fara sensibilitate, se poate oricum, doar de-aia citim poezie , nu, ca sa mai arunce unul, altul cu trivialitati fara nici un fel de incarcare emotionala etc etc.
Acum poezia, ca indignarea mea oricum nu ajuta la (mai) nimic:D Imi place inceputul, dar ne cam dezorienteaza, in sensul ca lumea o sa se astepte in orice moment ca tu sa spui si altceva in afara de ,,doi își cască gurile a sărut
își trec limbile peste speranțe
ca și cum
ar mai fi timp pentru altceva\'\' . Dar nu. Peste aceasta imagine vine un copil care schimba registrul. Imi place imaginea ,,fiica mea s-ar încălța în pantofii ei roz
ar învăța tango la trei ani\'\'.
Finalul imi scapa, insa.

sincer,
Diana Tugui

vad ca aceasta poezie creste!
si intr-un sens si in altul!
intr-un fel ma intristeaza teribil ce citesc in adanc!

cu prietenie,
pt.

ps.: rabdare! sunt doar vremuri calatoare!