Mediu
dance me through the panic scrise pe fereastra aburita a trenului, acum e vara, acum e iarna, copacii stau aplecati supti de vlaga, ploua discret ca un somn intr-o noapte in care chiar daca ti se lipesc ochii unul de altul, nu dormi, de fapt inventezi
visul cu firul de matase rosie scot fularul de la gat, bunico, carpeste-l, pune-i un petic, ceva sa nu-mi mai fuga pe acolo cosmarul prima la...celalalt capat de sticla o gasca de poeti fluiera pe trei voci, cineva respira, cineva se sperie, multimea uda a copacilor pe strazi se apleca inainte...de ultimul dans
in bar se evapora toate rasuflarile, din gin mai trag aer in piept, cand imi voi intalni poetii va fi tarziu, cand te-am intalnit pe tine, curand cu fiecare gand te intalnesc pe tine
visul cu garduri inutile inconjurand textul, dileste-l la intamplare, curand eram tineri si barca se scufunda cand cel mai inocent dintre prieteni a dat foc apelor/pana in zare numai flacari acoperite de sunete, gasca de poeti tacand pe trei voci, cineva respira tarziu textul isi evapora toate rasuflarile
033313
0
EC
