Mediu
traversăm în fiecare noapte iubirea
nu ți-am scris de mult timp și de multe ori, prea multe ploi
mi-au violat rândurile cu câte un hohot de râs, ce nu ți-am
spus atât de mult timp nu mai este acum un secret
ca un strop de ploaie aruncat în părul meu, făcând dezordine
în memorie, schiind de-a valma pe sinapse
îmi dau imaginarul fes pe-o parte, azi ai să fii curioasă?
ai să vrei tu să știi ceva despre mine? de-acolo din țara
în care străzi strălucitoare de opiu trec prin case strangulate
de eșarfe, ai să vrei să vezi țara asta cu mine?
să trecem, iubito, prin amintire ca doi schiori pe un hohot de râs
cineva îți cunoaște râsul, dar nu l-a auzit încă niciodată
cineva acolo îți ține de vorbă fiecare gând, poate de-asta
ai o memorie ciudată în ultima vreme, străzi cu lună
strălucitoare ca o lămâie aruncată în votka, numai
ca să-mi strice gustul și câteodată și râsul
femeia despre care nu mi se vorbește nimic în plus,
nu-i pot confunda silueta pe stradă și de câte ori o văd
îmi este mai clar că nu-i pot confunda silueta trecând
în hohot de râs peste zăpadă;
chiar așa, vrei mâini vișinii, coapse care mi se prind de umeri,
săruturi ca niște struguri fără pic de răbdare?
chiar nu ți-am scris de mult timp și-aș vrea să mă rătăcesc
în iarba aspră cu tine ca în viena; ai să vrei să știi ceva
despre străzi, țări și pleoape alunecând în castronul cu vin,
traversăm în fiecare noapte iubirea pe două fulare roșii
ca doi schiori pe un hohot de râs.
074.640
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Andrei Gheorghe
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 273
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 27
- Actualizat
Cum sa citezi
Andrei Gheorghe. “traversăm în fiecare noapte iubirea.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/andrei-gheorghe/poezie/92014/traversam-in-fiecare-noapte-iubireaComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
VICu stelele nici eu nu stau foarte bine. Dar o să-ți dau măcar una din astea mici și negre, așa că uite-o: *.
Asta nu înseamnă în să că nu am nimic de comentat.
Poezia ta, scrisă în acest registru în care metafora aproape că nu se simte în text ci ca text întreg (totul se învăluie într-o singură metaforă a dansului), obosește totuși prin insistență. De la mijlocul ei cred că ar putea lipsi multe versuri și ar spori foarte mult frumusețea ei, astfel. și multe cred că ar putea lipsi. Cum ar fi, de exemplu explicația din versul ăsta \"cineva îți cunoaște râsul, dar nu l-a auzit încă niciodată\". Era mult mai frumos așa \"cineva îți cunoaște râsul\".
Repetițiile de genul \"nu-i pot confunda silueta pe stradă și de câte ori o văd/îmi este mai clar că nu-i pot confunda\" sunt și ele supărătoare, pentru că aerul de mister și tăcere și gând al poeziei devine vâsos.
Finalul mi se pare foarte bun, în forță.
Cât despre ce mi-a inspirat poezia, nu pot spune altceva decât iubire. O iubire, albă, fericită, enigmatică...
Cum spuneam ți-aș oferi o stea, dar nu atât pentru ce este ci ami mult pentru ce ar putea deveni poemul.
Asta nu înseamnă în să că nu am nimic de comentat.
Poezia ta, scrisă în acest registru în care metafora aproape că nu se simte în text ci ca text întreg (totul se învăluie într-o singură metaforă a dansului), obosește totuși prin insistență. De la mijlocul ei cred că ar putea lipsi multe versuri și ar spori foarte mult frumusețea ei, astfel. și multe cred că ar putea lipsi. Cum ar fi, de exemplu explicația din versul ăsta \"cineva îți cunoaște râsul, dar nu l-a auzit încă niciodată\". Era mult mai frumos așa \"cineva îți cunoaște râsul\".
Repetițiile de genul \"nu-i pot confunda silueta pe stradă și de câte ori o văd/îmi este mai clar că nu-i pot confunda\" sunt și ele supărătoare, pentru că aerul de mister și tăcere și gând al poeziei devine vâsos.
Finalul mi se pare foarte bun, în forță.
Cât despre ce mi-a inspirat poezia, nu pot spune altceva decât iubire. O iubire, albă, fericită, enigmatică...
Cum spuneam ți-aș oferi o stea, dar nu atât pentru ce este ci ami mult pentru ce ar putea deveni poemul.
0
IBimi place mult poemul acesta, misterios, jucaus, tandru...
0
MMDistincție acordată
Andrei,
... pentru ca uneori traversăm în fiecare noapte iubirea, pentru ca cineva acolo îți ține de vorbă fiecare gând, poate de-asta si nu numai...
O sa las o steluta pentru tot poemul acesta pentru ca merita.
Felicitari!
Madim
... pentru ca uneori traversăm în fiecare noapte iubirea, pentru ca cineva acolo îți ține de vorbă fiecare gând, poate de-asta si nu numai...
O sa las o steluta pentru tot poemul acesta pentru ca merita.
Felicitari!
Madim
0
RHMadalina, te rog citeste ghidul de acordare al stelutelor si revino cu o steluta insotita de un comentariu potrivit daca textul merita acest efort.
iti multumesc pentru intelegere.
(ghidul de postare al stelutelor este accesibil si direct din formularul de comentarii, e scris cu roșu)
iti multumesc pentru intelegere.
(ghidul de postare al stelutelor este accesibil si direct din formularul de comentarii, e scris cu roșu)
0
MMAtunci cand vrei sa faci comentarii dintr-un net este destul de greu, ba merge prea incet, ba te deconectezi...
Am vrut ca prima steluta sa fie de la mine.
Am apreciat textul in mod deosebit pentru frumusetea tabloului expus. Un tablou in care trebuie sa intuiesti, pare halucinant: ca un strop de ploaie aruncat in parul meu, facand dezordine/ in memorie, schiind de-a valma pe sinapse/ imi dau imaginarul fes pe-o parte, azi ai sa fii curioasa?
Pot zice ca intrand aici nu mai ai scapare sa iesi, e ca un labirint in care daca ai intrat si nu cunosti drumul te simti fantastic, da inteleg e doar visul, doar visul ne poate crea asemenea stari: in care strazi stralucitoare de opiu trec prin casele strangulate/ de esarfe, ai sa vezi tara asta cu mine?
Ti-am citit si celelalte poeme, dar aici este cu totul altceva, ai reusit sa concentrezi atatea culori intr-un singur poem.
Recomandare - Pe total este f. bine, daca luam vers cu vers se mai poate lucra pe ici pe colo.
Succes!
Madim
Am vrut ca prima steluta sa fie de la mine.
Am apreciat textul in mod deosebit pentru frumusetea tabloului expus. Un tablou in care trebuie sa intuiesti, pare halucinant: ca un strop de ploaie aruncat in parul meu, facand dezordine/ in memorie, schiind de-a valma pe sinapse/ imi dau imaginarul fes pe-o parte, azi ai sa fii curioasa?
Pot zice ca intrand aici nu mai ai scapare sa iesi, e ca un labirint in care daca ai intrat si nu cunosti drumul te simti fantastic, da inteleg e doar visul, doar visul ne poate crea asemenea stari: in care strazi stralucitoare de opiu trec prin casele strangulate/ de esarfe, ai sa vezi tara asta cu mine?
Ti-am citit si celelalte poeme, dar aici este cu totul altceva, ai reusit sa concentrezi atatea culori intr-un singur poem.
Recomandare - Pe total este f. bine, daca luam vers cu vers se mai poate lucra pe ici pe colo.
Succes!
Madim
0
RHDistincție acordată
ai revenit cu comentariul dar ai uitat sa pui steaua la loc. o sa comit un abuz si o sa o repostez eu pentru tine (ca si corectura) dar am sa las comentariul meu vizibil ca sa se vada de unde a aparut la loc steluta.
0
mammoth e in delir pentru ca nu a mai citit asa ceva bun de foarte multa vreme, ti-as da o stea daca as putea :)
felicitari
maria