ritual

dintre cerul de afară şi cerul dinăuntru. Marele şi micul univers, fiecare cu lumina sa. Remarc şi rimele puse, cu fineţe, la distanţă, pentru adăugarea unui strat emoţional. Ce să facem, chiar dacă totul e istovire şi direcţia spre moarte se ştie? Care este bucuria în acest ritual al istovirii? Poate o amăgire. O călătorie imaginară dincolo de ecranul stelelor sau de ecranul monitorului. Sau poate visele... Mi-a plăcut!

Mi-a plăcut poemul! Frumos! Am trăit stările poetice și lumina feerică a lunii pline. Am remarcat sensibilitate în această suprapunere de planuri existente în prima și ultima strofă: ecranul înghețat din prima strofă, reprezentând, probabil, un element din realitatea înconjurătoare, ce participă cosmic,ca element de conexiune între realitatea exterioară și cea interioară. Proiecția liniștii, care se lasă peste toate, odată cu lăsarea nopții, atinge, din nou, zona sensibilului, așa-zisele cutii în care ne aranjăm aventurile copilului din noi, trăirile și gândurile de peste zi, fiind, din punct de vedere simbolic, o justificare a "ordinii", înainte de a merge la culcare, înainte de intra în lumea visului, din spațiul propus de către eul liric, unde cerul istovit este o metaforă personificatoare, surprinzând tot o observație legată de viață. Am rezonat cu poemul, scurt, însă intens!

Mi-a plăcut poemul! Scurt, dar intens! Scrisesem un comentariu mai amplu, însă l-am pierdut! Am rezonat cu stările poetice și cu sensibilitatea așternută în versuri, sub lumina lunii pline, dezvăluind liniștea după trăirile din timpul zilei!

se vede luna în aceste nopți
simt că nu este suficient spus despre starea care te-a încercat

acel ordonat l-aș elimina

cred că ar mai fi de lucru la acest poemaș amorțit :)

Vă mulțumesc mult pentru comentariul delicat și elaborat. Da, acela este unul dintre sensurile pe care am incercat să le transmit și mă bucură faptul că ați rezonat cu textul meu.

Domnule Caragea, am vrut să elimin rimele, dar nu am reușit. Apoi am zis că nu sunt atât de sonore și le-am păstrat încercând într-adevăr să le așez cumva... strategic, atât cât m-am priceput. Vă mulțumesc pentru empatie.

Tego, nu mă așteptam la un comentariu persiflant, judecând după felul în care încerci să ajuți atunci când comentezi. Poate încercarea nu e reușită, dar nu înțeleg de ce să scot ordonat. Chiar are rostul lui acel cuvânt. Am redus textul la jumătate în încercarea de a exprima mult prin cuvinte puține. Poate am lucrat prea mult textul fiindcă se pare că am pierdut din înțelesul mai întunecat și mai trist. Dar poate e mai bine așa. Nu știu când voi reveni asupra lui. Îți mulțumesc pentru semn.

Primul răspuns îi este adresat doamnei Papadopol.

la tv e plin de fotbal :))
nici pe departe intenție de persiflare
poemaș= poem mic
amorțit- cu referire atmosfera sugerată ca imagine
pe care eu așa o văd, amorțită (blocurile chiar am vrut să-ți sugerez să nu le lași dormind, ci în amorțeală,
dar nu se lega cu acțiunea copilului - pentru care mi-a trebuit ceva timp să înțeleg și mai cine a mers la culcare, am presupus că blocurile)

am crezut că se simte tonul de glumă, vina mea... scuze!

de ce aș elimina ordonat: acțiunea de aranjare mie îmi sugerează deja că acele nu sunt o grămadă dezordonată

spor!

cutii

În text scrie „așezate”, nu „aranjate”. Da, a așeza e într-o măsură sinonim cu aranja, dar e sinonim și cu a pune. Cred că așezate în dezordine nu sună nefiresc și atunci este corect și așezate în ordine. Sau poate greșesc, dar așa am văzut. Blocurile sunt adormite, nu amorțite, fiindcă a adormi poate să implice și a visa, și a muri. Dacă blocurile (sunt deja) adormite, iar copilul merge și el la culcare, oare cine merge la culcare? Încep să mă întreb ce text ai citit. În fine...

cutiile aşezate ordonat

poate fi simplificat la

cutiile ordonate

verbul a ordona sugerând deja aşezarea

cât despre rime, nu deranjează deloc. Când sunt puse subtil, la distanţă, sau când sunt rime interioare, contribuind la ritm şi muzicalitate, pot şade frumos şi în versul liber

spor!

Mă voi gândi la sugestia dumneavoastră. Vă mulțumesc.

si ca sa se pastreze rima ordonat - inghetat

poate fi: cutiile s-au ordonat

adaugand personificare cutiilor

va mai ganditi dv. la toate aspectele sia legeti ce vi se pare mai potrivit!

cuvântul cel mai potrivit este:

rânduite

eu nu știu ce comentarii ai citit (ca să te parafrazez)
în ultimul comentariu îmi justificam termenii folosiți în primul, ca să înțelegi că nu era o intenție de batjocură așa cum ai înțeles și că era un ton glumeț
explicam că așa am văzut imaginea propusă în text : amorțită!
și că mi-a fost în minte să îți sugerez asta, dar că mi-am dat seama de faptul că finalul are legătură cu somnul blocurilor, deci exact ce ai explicat tu acum... fapt pentru care am renunțat să îți propun amorțeala blocurilor
pentru neînțelegere mi-am cerut scuze alături de explicații
se pare că nu poți depăși indignarea inițială, altfel nu-mi explic ce nu ai înțeles din precedenta mea intervenție

aranjat/așezat/ ordonat... cum dorești, eu doar am sugerat (am explicat de ce)... decizia îți aparține

închei și eu asemenea, în fine...

Mă ajută mult toate comentariile.
Domnule Caragea, mi-ați oferit mai multe variante interesante. Mă gândesc care e cea mai potrivită pentru al treilea sens pe care l-am simțit în acea noapte și am încercat să îl transmit. Cred că rânduite.

Liviu, mă onorează aprecierea ta. Cred că etalate s-ar potrivi cu epuizat așa cum am scris inițial în loc de istovit. Mă gândesc. Deja se ramifică un alt sens.

Tego, nu am fost indignată, am fost supărată. Poezioară îmi sună drăguț, poemaș îmi sună depreciativ. Și când ai mai zis și că nu ai înțeles din prima cine merge la culcare, în condițiile în care tu de obicei citești foarte atent... Nuanțe! Învăț să interacționez așa cum învăț să scriu. Și ca să completez punctele de suspensie de la în fine... În fine, nu e așa important. Doar o neînțelegere.