Alexandru Gheție

- îmi place cum încerci aici să găsești corespondențe în alte planuri, alte lumi. reale, firește. penultima strofă e un exemplu aici. și merge foarte bine după \"revelația spaimei care ți-a înțepenit în cap\"...
- după amsterdam, canale, ape mi se pare fain folosit acel \"alunecă\" în relație cu soarele. :) e ok aici
- mie mi se pare un text sincer, curat. adjectivele sunt bine inserate aici, ele ajută, nu apasă. iar starea se creează astfel mai ușor.
- sunt și secvențe, să le spun, care nu mă atrag. al doilea grupaj spre exemplu. ori \"adoptând o postură minimalistă\"...
- un rol esențial aici îl are ritmul. se accelerează mereu. cel puțin asta e impresia mea. mai puțin strofa finală. ea e mai calmă/caldă/ușoară. dar de efect...

mai trec,
alex

mi se pare un text foarte bun până la:
\"te voi lăsa să-i muști să-i scuipi să-i calci
cu piciorul altui zeu și altul
tot așa va fi celebrat\" - \"celebrat\" parcă pică greu acolo, adică pretențios pentru ce avea să fie până la el...
- \"baby\" e iar din altă lume. nici \"urma iubirii sîngerînd în talpă\" nu e pe gustul meu pentru că îmi pare că se schimbă modul de a transmite. iar un salt aici nu cred că aduce vreun plus. în fine, doar o părere :)
- prima parte mi se pare ok. personal aș fi păstrat linia și aș fi încheiat fără baby, sunt...
- foarte fain aici:
\"mi-am smuls ghearele sînt doar un flux cald peste pielea ta
am stins lumina te văd în beznă\"

alex

mulțumesc...

dan - de podoabe am oroare :). dar se pare că nu scap de ele neam :)). mai treci. că mai arunc o privire și la strofa II...

oana - textul anterior va suferi modificări pe parcurs. sunt totuși discursuri diferite. și aici, firește, voi aranja puțin. mai ales înecații ăia. și măcelarul puțin :).

alex

katy,
cât mai multe cântece pe viitor. consistente și delicioase :)

alături de tine și eu,
alex

înțeleg perfect ce vrei să apui, oana...
și da, ai dreptate. voi vede ce-i de făcut aici.
mai treci :)

e foarte sugestiv textul acesta, silvia...
îmi place pentru că pleacă de la acel \"trebuia\" și se dezvoltă frumos spre acele puncte ce nu se pot niciodată identifica.
de la \"dar\", se rupe totul, nimic nu mai respiră pentru visul de altădată. versuri reușite aici, limbaj deloc pretențios, mesaj...
- ultimua strofă, în special ultimele 3 versuri mi se par cele mai reușite pentru că accentuează practic ideea asta a imposibilității unei atingeri, unei uniri aici și acum :)
- e și apăsare aici, dar și un fel de eliberare
- nu îmi place titlul, e din altă lume :). oricum, un text pe gustul meu...

alex

raul - mulțumesc pentru trecere. e normal, atunci când scriu ceva nu mă gândesc la noțiunea de \"poezie\". scriu și încerc, firește, să ajung undeva. cel mai mult mă interesează mesajul. da, am încadrat la poezie pentru că nici personală nu e :). apoi dacă ce am avut de spus s-a transmis cât de cât bine, textul și-a atins scopul :). Și da, voi mai lucra pe text...

călin - mereu găsești aspectele cele mai faine dintr-un text. într-un fel îmi place să cred că citeșt un text ca și mine. că ne plac anumite aspecte. aspecte care acoperă cât de cât balastul. ori erorile de ordin hmmm, \"chirurgical\", să le spunem :). despre jane doe - și mie îmi pare rău că dilara și-a pierdut identitatea. dar asta nu înseamnă că se ajunge așa ușor la despărțire. deci dialoguri vor mai fi. chiar dacă la un alt nivel. mulțumesc și mă bucură mereu trecerea ta. mai ales modul în care spui despre...

anni - nu am avut atunci ocazia - mulțumesc pentru modul în care ai interpretat și mă bucur că ți-a plăcut. mai ales dacă \"prinde și surprinde\" :)

da, este un text curat aici. sincer/ direct.
- pare un strigăt, unul \"din fundul plămânilor\" care crește treptat în intensitate. de la \"vreau\" la \"CUT!\" :).
- e aici și un scenariu practic care acoperă tot ce-i lumesc, monoton cu orice ar putea aprinde/ re-aprinde o oarecare scânteie. cu orice ar putea topi grijile, fobiile, etc...
- curg tare bine enumerațiile. se acumulează cât mai multe detalii spre a crea un... tablou, să spun.
- și poate se construiește aici o lume în sine căreia, din plictiseală, din nervi :), autorul/ regizorul - îi dă semnificația unui salt către altceva. ori măcar ceva care să conteze... (chiar dacă lumea nu e neapărat una originală).
- personal, nici nu m-am gândit la spielberg. n-am avut timp. :)
- în fine, mi-a plăcut.

alex

(mai ales aici):
\"vreau să alerg înaintea dinozaurilor
să mă cațăr pe gardul electric și să le fac cu mîna
vreau să cunosc marțieni și oameni cu capul vînăt
de care să nu mă mai sperii,
cu care să ronțăi floricele de porumb și să beau Grolsch
vreau navete spațiale, elicoptere și motociclete Ducati cu super blasting powers
0 trafic, capiche?\"

concis, da, firește. sugestiv? da...
- al doilea grupaj - e interesant că umbrele de piatră cresc apoi coboară imediat, apasă, adâncesc.
- nu știu cât de inspirate sunte acele \"nopților/ tăcerilor\", așa, cu forma asta...
- \"din sufletul meu\" - aș scoate. pentru că mi se pare că explică prea mult
o părere,

alex

poate că ar fi putut fi un text fain acesta...
dar toate \"adevărurile\" astea general valabile, toate adunate într-un buchet, plus ritmul care scapă de pe o oarecare linie, prea multe cuvinte de legătură, nu știu... :)
- e bun primul vers. sau structuri ca \"Suferința este fericirea cu minus\" ori \"hrană moartă\" (asta chiar mi-a plăcut\"... Dar, insuficient.
- eu aș rescrie textul, nu aș mai încerca să lungesc versurile, l-aș mai peria serios, aș renunța și la construcții gen: \"Fumul de țigară e o plăcere, nu o necesitate.
Și nu de plăcerile vieții avem nevoie, căci ele\"...
- doar o părere aici, nu înseamnă că trebuie să faci așa :)

mai trec,
alex

îmi place mai mult spre final, de fapt de la:
\"și simțeam cum în mine
se unesc toți homo sapienșii\"...
- de aici parcă se textul capătă mai multe sensuri, iar \"ramura de măslin\" și \"patul\" acela mi se par bine inserate. și sugestive. și \"sera\" mi se pare ok, dar parcă nu prea dă bine acolo, la final, în relație cu sentimentele.
- partea de început nu m-a atins însă :)
- nici titlul...
o părere, firește,

alex

mulțumesc

cristina,
mă bucur că ți-a plăcut.
știu de balast, știu că poate ar trebui periat, știu că și despre... :).
te mai aștept, cu drag

alex

îmi place tare mult finalul acesta, desprinderea, detașarea. e o aruncare în eter reușită, după atâta revoltă, negare, ascuns. în fine...
cu fiecare text mai aflăm câte ceva despre caroline. și ceva mai mult despre cea cu care vorbește, despre cea care scrie efectiv...

alex

mi-a plăcut mai mult începutul. până la ”am uitat cum rupeam direct din copac” mi se pare ok. apoi aș mai elimina câte ceva din cele ce urmează. pentru că mi se par suficiente acele ”pere încălzite la soare” plus ”florile spinilor”, să spunem :). finalul e interesant, poate puțin într-o altă notă, dar bine realizat.
- ca idee e ok, sunt de acord cu această veșnică amânare, așteptare, risipire...

alex

cezara, mulțumesc...
pentru că nu știu ce altceva să fac, voi încerca și eu să... ”înalț o piramidă într-un poem” :). frumos exercițiu de admirație ai scris...

alex

mi-a prins tare bine că am citit textul acesta...
numărătoarea e un fel de obsesie aici, dar ce e cel mai interesant e modul prin care se creează lumea aceea dintre lumină și întuneric, felul în care se urcă în noapte, numărând felinare. și pare atât de simplu să scrii poezie, uneori :))...
dar nu-i...
plăcut,

alex

diana,
mulțumesc pentru trecere...
mă bucur că ți-a plăcut

alex

prezența maidanezului în înteriorul unui cerc care se vrea cât mai larg la nivel teoretic, dar în fond se strâmtează day after day este, firește, sugestivă. de la simplu la complex aici, de fapt de la o realitate la o tragedie. tot un fel de sinonim s-ar dori și acesta :).
pe bună dreptate se creează aici un jucător. și acesta se joacă. își construiește jucărioare. vii. apoi... doar un pas.
al doilea grupaj strâmtează și mai mult cercul, reducându-l la... punct. gestul lui breivik apărut dintr-o lipsă de răbdare, dintr-un exces de zel vine să... hmmmm, liniștească apele. apele sale, firește...
mi se par curajoase și interesante textele acestea care vorbesc despre...

numai bine,
alex

nu știu de ce nu te-ai oprit la \"de acum încolo vom locui împreună\"... :)
e cât se poate de fain pănă la ce există în fundal... ai putea scrie un text întreg pornind de la \"în fundal pantera roz într-un fotoliu\", unul care să-l continue. dar cu siguranță că tu știi mai bine. eu doar am citit. fără final :)
îmi place textul, de fapt scrii mai liber (nu știu dacă e potrivit cuvințelul, mă bazez că înțelegi tu ce vreau să spun) de când s-a mutat ea, caroline, în tine... sau poate îmi place mie tipul acesta de discurs mai mult... în fine :).
foarte frumos aici:
\"erai atât de minunată atât de creponată fără cusur
ai început să țeși în mine macrameuri
ai țesut orașe întregi
am crezut în tine ca în mama
ai crescut
de acum încolo vom locui împreună\"

alex