Poezie
Grey\'s Anatomy
2 min lectură·
Mediu
Pentru că nu este atât de ușor ca la televizor
în mijloc nu stă un individ cauciucat
cu corpul acoperit de praf
pentru că la sfârșitul programului am fobii, anxietăti, paranoia și niciodată
nu îmi întorc capul către cameră zâmbind cu superioritate
adoptând o postură minimalistă
pentru că lucrez într-un spital și trec prin tot felul de crize
mă deteriorez ușor îmi revin foarte greu
Din când în când imagini ale florilor plesnite lângă barbotoare
și jumătăți de corpuri paralizate în paturi cum se nimerește
Pentru că toți oamenii ăia frumoși relatând vag melancolic povești
în lift sau pe coridor în timp ce plăgile se închid pur și simplu
nu există asa cum nu există compensații pentru fiecare lucru
abandonat sau pierdut revelația spaimei care ți-a înțepenit în cap
Vorbesc exact ca atunci când am aterizat în București
energie și entuziasm plus bonus pentru transportul
în centru mușcate vineții agățate derizoriu la ferestre și
nu poți să imprimi viață fără o doză de tupeu și încredere
în karma personală o dragoste și un atașament perfect normale
Am foarte puțini prieteni îi mențin
Alex a lăsat-o și el baltă și a plecat din țară -I s-a rupt filmul
dimineața când mai intru pe mess îmi povestește despre Amsterdam și
prăjiturele mă așteaptă în mod constant să hoinărim pe canale să vedem
abrupt și intens cum alunecă soarele de pe acoperișul unui spital
066.255
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Oana Popescu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 231
- Citire
- 2 min
- Versuri
- 24
- Actualizat
Cum sa citezi
Oana Popescu. “Grey\'s Anatomy.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/oana-popescu/poezie/13987259/greys-anatomyComentarii (6)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
FCFCflorin caragiu✓un text bun, glissando-ul, cu taieturile lui, isi face efectul. e ca o pendulare difuza intre spitalul ca lume si lumea ca spital. melanjul de disperare si incredere in fata destinului, de criza si normalitate, de evocare si perspectivare, mi se pare bine dozat, transmite. basca finalul reusit.
0
APnu-mi plac discursurile oarecum abrutizate, revoltate dar de de o revolta cabotina, nesincera - lirica moderna abunda de ele si de fapt nu spun nimic in plus fata de ce as putea spune si eu vinzatoareai de la butic - fuck the sistem sau, in varianta, viata ne-o ... la toti
reformulez, nu imi plac atunci cind sint doar atit
in cazul de fata, genul ala de discurs este mult, mult diluat si, mai ales, simplu adjuvant al unui \"tragic individual\"
are rolul de a distrage atentia, din bun simt cred, de la natura si esenta temei
este o poezie construita c-un scop precis - acela de a spune, cit se poate de banal, printre altele evident, ca obiectul atasamentului si melancoliei este \"ales\" absolut aleatoriu (zic banal pentru ca asta-i unul dintre meritele poeziei, si, cred, sper, drumul pe care ar trebui sa mearga poezia moderna - evitarea banalului, truismului, platitudinii in mijlocul lor si prin curajul de vorbi despre ele)
nu imi place cum suna \"postura minimalista\" in poezia asta
reformulez, nu imi plac atunci cind sint doar atit
in cazul de fata, genul ala de discurs este mult, mult diluat si, mai ales, simplu adjuvant al unui \"tragic individual\"
are rolul de a distrage atentia, din bun simt cred, de la natura si esenta temei
este o poezie construita c-un scop precis - acela de a spune, cit se poate de banal, printre altele evident, ca obiectul atasamentului si melancoliei este \"ales\" absolut aleatoriu (zic banal pentru ca asta-i unul dintre meritele poeziei, si, cred, sper, drumul pe care ar trebui sa mearga poezia moderna - evitarea banalului, truismului, platitudinii in mijlocul lor si prin curajul de vorbi despre ele)
nu imi place cum suna \"postura minimalista\" in poezia asta
0
OPflorin, adrian va multumesc(si nu e doar un mod de a spune) chiar apreciez comentariile voastre)
0
IMmi-a placut ultima strofa. pe aia o gasesc cea mai catchy dintre toate pentru ca e sincera si simpla si directa...nu ca restul nu ar fi, dar am impresia ca prea se abuzeaza in poem de tot acel univers sanitar cu \"ororile\" de acolo
chiar daca celelalte grupaje conduc frumos spre acel am foarte putini prieteni, personal nu ma prind, nu imi spun foarte multe si nimic nou. cred in continuare ca poemul se sustine prin strofa finala :)...hihi
mai trec,
iulia
chiar daca celelalte grupaje conduc frumos spre acel am foarte putini prieteni, personal nu ma prind, nu imi spun foarte multe si nimic nou. cred in continuare ca poemul se sustine prin strofa finala :)...hihi
mai trec,
iulia
0
AG- îmi place cum încerci aici să găsești corespondențe în alte planuri, alte lumi. reale, firește. penultima strofă e un exemplu aici. și merge foarte bine după \"revelația spaimei care ți-a înțepenit în cap\"...
- după amsterdam, canale, ape mi se pare fain folosit acel \"alunecă\" în relație cu soarele. :) e ok aici
- mie mi se pare un text sincer, curat. adjectivele sunt bine inserate aici, ele ajută, nu apasă. iar starea se creează astfel mai ușor.
- sunt și secvențe, să le spun, care nu mă atrag. al doilea grupaj spre exemplu. ori \"adoptând o postură minimalistă\"...
- un rol esențial aici îl are ritmul. se accelerează mereu. cel puțin asta e impresia mea. mai puțin strofa finală. ea e mai calmă/caldă/ușoară. dar de efect...
mai trec,
alex
- după amsterdam, canale, ape mi se pare fain folosit acel \"alunecă\" în relație cu soarele. :) e ok aici
- mie mi se pare un text sincer, curat. adjectivele sunt bine inserate aici, ele ajută, nu apasă. iar starea se creează astfel mai ușor.
- sunt și secvențe, să le spun, care nu mă atrag. al doilea grupaj spre exemplu. ori \"adoptând o postură minimalistă\"...
- un rol esențial aici îl are ritmul. se accelerează mereu. cel puțin asta e impresia mea. mai puțin strofa finală. ea e mai calmă/caldă/ușoară. dar de efect...
mai trec,
alex
0
OPIulia, Alex va salut
Versul cu postura minimalista va fi inlocuit imediat ce voi gasi o solutie pertinenta.
Versul cu postura minimalista va fi inlocuit imediat ce voi gasi o solutie pertinenta.
0