Alexandru Gheție
Verificat@alexandru-ghetie
„Când am văzut ce plictisitor e paradisul, am alunecat într-un purgatoriu de întrebări”
Pitești, 1980 - liceul teoretic "ion barbu", pitești - univ. "spiru haret"/ limbi și literaturi străine, bucurești - profesor engleză/română - poezii publicate în "românia literară" (nr 5/2009), "argeș", algoritm literar, etc - premiul II - concursul național de poezie "george suru", caransebeș - "tratamente pentru inimă" - antologie de…
îmi place aici atmosfera, modul în care se sugerează, imaginile care conturează ideea de frică, până la urmă forma pe care o ia, într-un fel, tot acest traseu - un fel de cimitir nemărginit.
ar mai fi multe, of course...
un unghi de a privi
Pe textul:
„acolo unde când ajungi e iarnă" de Vasile Munteanu
Pe textul:
„Cu urechea lipită de laringele lupului" de Lavinia Micula
- mie îmi place cum strada devine, atât de lejer, un drum în sine, unul care leagă doar suflete. e linia celor doi care se contractă într-un punct, apoi bulbul de anemonă, anemona, dragostea, floarea, otrava :)
mai trec
Pe textul:
„Strada mea " de Diana Manaila
nu fac un caz din asta dar cum să te așezi așa lângă un om
să scoți rădăcinile unui copac și el se-afundă mai tare
în chestia aia simplă căreia oamenii îi spun politicos trecere
ce meserie mai e și viața
să stai în ea 24 din 24 (fără de ore)
să ai grijă de inimă ca de oala cu lapte-(nearticulat) pus la fiert
chiar dacă te prind cârceii de suflet
aici mi se pare ok, e... altceva. până la "nu fac un caz..." mi s-a părut doar o introducere lungă și ezitantă...
just an opinion :)
mai trec
Pe textul:
„un fel de masă și viața" de Ancuța Mihaela Georgia
- pentru că am impresia că s-au scris mii de texte despre acel mâine care, implacabil, va sosi într-un azi...
- "viitorul e un prezent încă neîntâmplat" - ăsta mi se pare un truism, ori altceva oricum banal.
- iar previziunile ascunse prin case de babe - iar, nu am prins...
ultimul vers e din alt text
- cred că textele astea scurte, ca să respire, trebuie să creeze un impact asupra cititorului, să sugereze mai mult...
- nu același lucru pot să-l spun despre "ne povestim viețile" - text care, cu excepția unor cuvinte gen "vidanjez", e sugestiv și deloc mediocru.
o părere
Pe textul:
„amintiri despre mîine" de Ștefan Petrea
cred că așteptarea e ceea ce ne leagă cel mai mult de pământ. indiferent ce anume se așteaptă. de aceea mai cred că se pot spune multe aici.
e liniște în textul acesta, e împăcare, e simplul act de a număra pentru a se ajunge la... hmm, o cât mai apropiată cifră de o oarecare sosire.
pentru că e tare aproape de mine textul acesta și pentru modul aparent simplu de a transmite, pentru sugestie și... o atmosferă calmă
fain :)
Pe textul:
„poem cu numărătoare " de mihai amaradia
așa cum din textul tău îmi place cel mai mult plutirea către cuib a condorului din anzi. mai mult decât toate celelalta asocieri la un loc. pentru că acolo se sugerează firesc, înalt :).
mai trec. imediat ce ai revenit...
Pe textul:
„pipăi discret" de Monica Mihaela Pop
cel mai interesant e modul în care ai ales să intri în text, cu acele demonstrative. e ca și cum ai oferi totul firesc, ca și cum ai arăta o imagine tatuată în podul palmei... cel puțin așa mi s-a părut mie.
Pe textul:
„mami" de Alina Mihai
oricum, mi s-a părut fain efectul acelui aer călduț, ridicarea sânilor, ideea de blană ca pătură de zăpadă, etc, etc...
mai trec
Pe textul:
„Olga" de Cristian Zeletin
mulțumesc pentru trecere.
mă bucur dacă a plăcut textul acesta despre ierni, plecări, prăbușiri...
Pe textul:
„iarna mea" de Alexandru Gheție
e drept, aș face mici modificări, dar nu semnificative pentru că e destul de fain...
să-ți spun totuși ce-mi place, ce nu-mi place.
îmi place strofa finală. mai ales ultimele 4-5 versuri. trecerea de la chuck norris ori filmele porno la scaunele lui ionescu pare un salt destul de mare, dar e unul asumat. și absurd :).
ce rost are semnul de punctuație din ”e că: m-am săturat de sexul cu tine”? ai ales să scrii fără, deci lasă-l să curgă. pe el, pe text. plus semnul întrebării, exclamării - n-au rost...
nu-mi place asta:
”care e mai penibil decât plimbările
sub clar de lună” - nu mi se pare o relație potrivită. oricât de modern ți-ai dori să fii :)
cred sincer că... de aici se poate crește
succes.
Pe textul:
„m-am săturat monica" de Ana Gabriel-Laurențiu
apoi am citit o primă strofă ok.
după care am dat de ”se sparge în figuri”, ”impresionistă de circ internațional”, ”căpușor”, ”se pune pe mâncat cu polonicul/ meniu de coprofag”, ”rațiune verticală”, etc...
toate astea fac textul greoi, se simte o forțare aici, plus că nu aduc niciun plus. poate fi simplificat textul. aș păstra ceva din primul grupaj și aș re-scrie. unele alăturări nu-s rele. dar trebuie să fie și firesc totul. cel puțin o părere :)
Pe textul:
„Femeia patruped" de ungureanu dorina
sper să nu fie cu supărare. pentru că durerea din umărul stâng nu aduce niciun plus, la fel acel ”bolovănos”, ori ”cerul de lumină”:
regretul că te-am tăiat
cu o linie roșie
mâinile slăbite nu pot opri tremurul picioarelor
rana îmi sângerează
nu pot purta încă o cruce
erai înalt
acum noroiul tău uscat
îmi zgârie retina - aici aș găsi altceva pentru ”noroi”, nu știu, ceva mai puternic.
poate se va găsi cineva puternic
să ți-l spele cu o cisternă de apă
apoi poartă-ți-o singur
la trecerea prăpastiei
îți va fi punte - finalul e ok.
just an opinion
Pe textul:
„nu te cunosc" de Crina Albu
”pașii doar pleacă”. tot așa ca acolo, în text :)
e foarte multă liniște aici. poate datorită acelei curse inverse, fără resentimente. liniștea asta reciprocă, a celor de dincolo în noi și a noastră în amintirea lor e de efect aici.
îmi place mai ales finalul textului, modul în care ai ales să manevrezi totul. ”din aproape în aproape” :)
Pe textul:
„Strângere de inimă" de Maria Prochipiuc
imaginea aia cu moartea, hmmm, oare ce s-ar mai putea spune despre ? :) voi scrie/ re-sie pe aici.
Pe textul:
„pentru bolile tale femeiești" de Alexandru Gheție
și la fel, dacă încerci să-i iei apărarea totul devine și mai... spumos.
mie nu mi s-a părut un text rău. cred că alina a intrat prea mult în detalii - de aici și impresia că ar fi un comm răutăcios. nu e. just an opinion.
- contestatul ”trip” - fie că e ori nu în dex-ul tipărit e alegerea ta să-l folosești. iar aici mi se pare ok. mai ales că nimeni nu trebuie să caute în dicționar acest cuvânt :).
- la fel - ”fericirea e o marcă nestlé” - nu avea nevoie de nicio apărare. eu nici n-aș fi spus acel ”am citit”. asta pentru a lăsa loc tocmai de astfel de interpretări.
- despre ambalaje s-a vorbit destul...
sper să nu fi devenit redundant, am vrut doar să spun că unele texte nu au nevoie de apărare, ele sunt pur și simplu... iar părerile, sfaturile (pertinente aici) pot fi ori nu luate în considerare :)
alex
Pe textul:
„Despre fericire și alte generice" de Andrada Ianosi
autobuzul ăsta al tău mă duce și pe mine mult înapoi, mult în mine ori dincolo de mine...
remarc imaginile de aici, modul degajat prin care se creează o atmosferă. îmi plac textele astea în care se pleacă de la un aspect banal, simplu și se ajunge la un amestec de gânduri, sunt întoarceri și reveniri, ieșiri din real ori pur și simplu... treceri în revistă. și nu m i se pare deloc ușor să se facă o trecere de la stație, tix, oameni de altădată la dragoste - șir de cratițe murdare. apoi e mereu o confruntare înăuntru/afară în textul acesta. mai ales în ”prin rafala subțire o dâră de curcubeu izbește geamul/din afară chipul tău e o pata frumoasă/dinăuntru”... și multe mai pot fi spuse aici.
mi se pare un text ok, chiar dacă eu nu am fost în stare să spun mai bine și mai... limpede :)
Pe textul:
„către oraș" de raluca sandor
mai trec
Pe textul:
„ucide-mă încet" de corina eanu
mai ales pentru metafora aceasta sugestivă, puternică a vieții - arcadă spre inima unui bărbat. plus ”apa amestecată cu soare”..
finalul pare o incursiune prin, din nou, singurătate :)
alex
Pe textul:
„niciodată, sofia!" de cezara răducu
îmi place finalul aici, e exact imaginea acelei ieșiri din scenă :)
Pe textul:
„murind în gesturi" de silvia caloianu
