Poezie
nu te cunosc
1 min lectură·
Mediu
mă sugrumă regretul că te-am tăiat
cu o linie roșie
mâinile slăbite nu pot opri tremurul
picioarelor pe drumul bolovănos
rana din umărul stâng îmi sângerează nu pot
purta încă o cruce
erai înalt în ochii mei
acum noroiul tău uscat
îmi zgârie retina
poate se va găsi cineva puternic
să ți-l spele
cu o cisternă de apă un cer de lumină
dacă dorești
apoi poartă-ți-o singur
la trecerea prăpastiei
îți va fi punte
023.327
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Crina Albu
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 74
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Crina Albu. “nu te cunosc.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/crina-albu/poezie/14003488/nu-te-cunoscComentarii (2)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Alexandru, mă bucură mult trecerea ta prin textul meu. Nu e nicio supărare, sper să fie reciproc valabilă speranța pt că la treizeci de ani și eu vedeam drumul lin, nu mă deranja noroiul meu sau al altora (nu știu ce ar putea reda mai bine mizeria interioară, la acest aspect voi reflecta), cerul de lumină nu însemna nimic, cu atât mai puțin rana umărului stâng. Acum văd diferit. Mulțumesc din inimă pentru interes!
0

sper să nu fie cu supărare. pentru că durerea din umărul stâng nu aduce niciun plus, la fel acel ”bolovănos”, ori ”cerul de lumină”:
regretul că te-am tăiat
cu o linie roșie
mâinile slăbite nu pot opri tremurul picioarelor
rana îmi sângerează
nu pot purta încă o cruce
erai înalt
acum noroiul tău uscat
îmi zgârie retina - aici aș găsi altceva pentru ”noroi”, nu știu, ceva mai puternic.
poate se va găsi cineva puternic
să ți-l spele cu o cisternă de apă
apoi poartă-ți-o singur
la trecerea prăpastiei
îți va fi punte - finalul e ok.
just an opinion