Sari la conținutul principal
Poezie.ro
@alexandru-ghetieAG
Alexandru Gheție
@alexandru-ghetie
Poezie

the prisoner of your own eyes

a) puncte...

1 min lectură·
Mediu
acolo nu e timp de fobii sau prăbușiri
nici singurătatea nu se mai dă în spectacol
nu ți se mai deschide nicio fereastră să
iei o gură de
aer
urletul nu mai trece prin niciun perete
tăcerea e un ceai neîndulcit
rece
și nu mai vrei nimic
fixezi un punct
imaginar sau nu (nici nu contează)
încerci doar să intri prin el
te faci din ce în ce mai mic
nu-ți mai simți trupul nu-ți mai auzi
bătăile inimii răsuflarea
treci doar din punct în punct
și tot ce simți e jocul aritmic al
pleoapelor prăbușirea peliculei
întunericul
cutremurul din fața și din spatele
ochilor
decojești punctul (imaginar sau nu)
pleoapă cu pleoapă
până la
dracu știe ce
un miez de lumină
o gaură neagră
o pară pistruiată
cert e că pleci
in sau out
pentru că acolo e doar lumea dintre
nu e timp de povești
084124
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
147
Citire
1 min
Versuri
32
Actualizat

Cum sa citezi

Alexandru Gheție. “the prisoner of your own eyes.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/alexandru-ghetie/poezie/13943186/the-prisoner-of-your-own-eyes

Comentarii (8)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@ioan-barbIB
Ioan Barb✓
O lume în care insiști să râmâi. \"Treci doar din punct în punct\", printr-un întuneric care nu-ți spune nimic dar te amenință și te îngrozește, pentru că nu ști ce va urma. O lume necunoascută pe care o dorești uneori, tre atrage, te fascinează. Observ revenirea la aceeași temă a postării între... Un poem frumos care imprimă stări prin imagini și naște întrbări. Multe. Ioan.
0
@ioan-barbIB
Ioan Barb✓
Erată.

știi!
0
@alexandru-ghetieAG
Alexandru Gheție✓
ioan, da...
mai staționez puțin aici, pe tărâmul dintre... Pesemne că vreau a afla ceva de dincolo, măcar un semn, o iluzie faină, un grăunte... Ultimele mele texte încearcă o coborâre în adânc. odată ajuns, cine știe, poate rămân :). Mulțumesc pentru înțelegere, pentru semn...

cu prietenie,
alex
0
@ottilia-ardeleanuOA
Ottilia Ardeleanu✓
să treci printr-o infinitate de puncte ca printr-o infinitate de stări și invers cred că poate fi miraculos. cu certitudine nu ești claustrofob, din moment ce persiști în intimitatea ochilor :)
Alex, o serie de imagini-metafore sau invers trec printr-o infinitate de pixeli, unde, particule...

am citit cu mare plăcere,

Ottilia Ardeleanu
0
@alexandru-ghetieAG
Alexandru Gheție✓
ottilia, multumesc pentru semn...
Ma bucur ca ti-a placut si te mai astept cu drag aici,

alex
0
@mihaela-roxana-bobocMB
Mihaela Roxana Boboc✓
Interesant prizonierat în această lume ”dintre”. În această lume nu e loc de fobii, prăbușiri, povești...Un spațiu calustrofob în care tot ce simți e ”jocul aritmic al/pleoapelor prăbușirea peliculei/întunericul”.

Mi-au plăcut versurile:
”tăcerea e un ceai neîndulcit”
”o pară pistruiată”
”decojești punctul
pleoapă cu pleoapă”

Am citit cu interes,
Mihaela
0
@retras-0028579R
retras✓
un poem aproape psihedelic.
remarc:
\"și tot ce simți e jocul aritmic al
pleoapelor prăbușirea peliculei
întunericul
cutremurul din fața și din spatele
ochilor\"
Cred că un minus al poemului este acolo la \"dracu știe\". Se creează o pauză care în cazul acesta e inoportună cred. Acolo mă așteptam să curgă, să crească, nu era timp pentru a trage aer în piept.
Un poem bun, profund, sensibil.
Fain.
0
@alexandru-ghetieAG
Alexandru Gheție✓
mihaela, raul, vă mulțumesc pentru semne...

mihaela - mă bucur că staționezi și prin lumea asta, dintre... și eu trec prin memoriile tale cu interes :)

raul - cred că ai dreptate, voi scoate la dracu de acolo. Mă bucur că ți-a plăcut și... ne citim,

alex
0