Albert Cătănuș

Cineva îmi explica Albert, nu putem trăi la plezneală! Ridic mâinile spre cer, Îmi scot căștile mp3-ul din urechi Gâfâi ca un hamal care-și încarcă Sicriul cu pietre. Mistria e în mâna

Pulsul meu nu e decât un șiret strâns legat pe inima ta Nu poți respira decât atunci când îți dau voie Ca o caracatiță ce s-a oprit Pe o scoică aproape întredeschisă Uneori îmi doresc să

Îmi mut cursorul sufletului spre fereastră. Pentru a putea privi distanța care mă separă de celelalte drame terestre. Casc zgomotos spre primul Iisus uitat răstignit pe crucea din dreptul urechii

Într-o zi am un omorât un dragon negru. Stătea la colțul străzii și punea piedică îngerilor bâlbâiți care fugeau spre Alimentara 66. Venise un tir cu portocale de la muntele Athos. 17 ore m-am

În spatele meu cineva croșetează. Stau cocoșat deasupra cuțitelor albastre ca o cloșcă ce-și protejează puii. Aquila non capit musca. I-am repetat celui ce croșetează. Non capit, înțelegi?! M-am

Alături de mine respiră un străin E atât de multă liniște între noi Încât îi aud bătăile inimii Un zgomot infernal O ploaie de bolovani peste un cadavru siberian Vorbim puțin Fiecare cuvânt se

Un asteroid pierdut într-o elipsă În jurul unei supernove gravidă cu lumina morții 1001 de poezii de dragoste Pentru o femeie frumoasă cu părul lung Un scuipat pe care îl primește

i-am explicat nu-ți fie teamă să mă iubești dumnezeul de lângă mine s-a întors spre fereastră arătându-mi porumbeii aruncă-le firimituri din inima ta am clipit apatic de câteva ori între timp

nu-mi rămâne decât să-mi acopăr trecutul cu pagina unui ziar precum cadavrul părăsit pe aleea iubirilor trucate numărul 13 zic din memorie și totul capată sens ne cunoaștem doar

În fiecare noapte aceleași margini anoste de pat Așez pe noptieră inima Ambalată cu grijă în celofan Alături, paharul de apă, tubul de blegomazin Pliez o bucată de carton murdară Pe care un

-Sunt o stâncă. Ha-ha-ha! Sunt o stâncă! Mă vezi? -Hai să fugim! O să vină se ne omoare! -Nuuuuu! -Alberto, o să ne omoare, hai să fugim! Ești prost, eu fug. Nu reușește decât să ridice o mână în

În arterele mele a naufragiat o femeie Asemenea unei substanțe interzise Pentru care toxicomanii își vând bibliile personale dealerului La colț de stradă. Îmi privesc uimit pieptul în