Hell, one day i\'ll be back!

poemul se ține bine pe picioare aici, unde plastelina devine cu adevărat \"recif\".

\"Uneori am tendința de a merge zilnic la medic
Să discutăm despre stetoscoape, iubire și
Recordul mondial al pulsațiilor pe minut
Din orice poveste de amor
De fiecare dată mă așez cuminte pe scaun
Și în loc de ”33” spun numele tău
”E un steoretip!” exclamă doctorul

Tac, așa cum se tace în orice poveste de dragoste
Cu final nescris\"

Alberto, părerea mea cea mai sinceră-sinceră e că tu habar n-ai cît de bun-bun e scrisul tău pe-acolo pe unde scrii bine-bine!

Asta, așa, ca o moțiune simplă!

ei da, nu scriu bine, le mai nimeresc si eu din cand in cand
multumesc mult ptr \"ok\", citisem prima data \"KO\" si ma speriasem :D:D:D:D
va mai astept

Între degetele mele crește o mare - asta mi se pare un poem in sine. in strofa 5 as fi intrerupt asa -Ma rog sa nu se scufunde. cateva pasaje extratemporale, bine intercalate. verigile nu par a fi intamplatoare, iar intregul, nefiind rupt, starneste.

cred ca observatia ta e folositoare, asa ca am modificat in consecinta.
multumesc mult si sper ca data viitoare sa-mi fie la fel de necesara interventia ta.
numai bine

Alberto, nici măcar poeții \"optzeciști\" nu puteau scrie un poem mai \"optzecist\" decât al tău. Ei erau publicați de Alex. Ștefănescu, în \"Suplimentul Literar-artistic al Scânteii Tineretului\", unde erau excluse englezismele, cu atât mai mult dacă erau greșite și incoerente, (v. titlul). Nu poți veni acum, după douăzeci de ani, (ca să-l citez pe Sandu Dumas), cu asemenea scriere. Te descalifică, sau, în cel mai rău caz, te definește. O analiză pe text, cu citatele de rigoare:\"Rezist la orice, mai puțin la o zi/ de vară/În care pleci după un algoritm propriu\"; \"Tac, așa cum se tace în orice poveste de /dragoste/Cu final nescris\", sau: \"Așa cum rostește un haiduc lustruindu-și flinta/”Dă-mi, Doamne, o caleașcă cu o domniță din poveste!”, te definește ca un \"optzecist\" întârziat, nu retardat, să fie bine precizat, pastișând o poezie ce nu-ți este foarte clară, nici foarte aproape. Așa că, mai ușor cu \"post-post-modenismul pe scări\", că s-ar putea să cadă pianul pe tine, strivindu-te ca pe un gândac \"opzecist\"! Sănătate!

pai daca asa sunt sfatuit pe mess, ce sa fac?! :D:D:D:D iti trantesc un \"multumesc si te mai astept\"

Un răspuns, onomatopeic, era tot ce așteptam de la tine, Alberto! Vorbeam de \"optezecism\", dacă nu mă înșe!. Și de pian, \"piano\"! Și de un text având, în engleză, un titlu greșit. Nimicuri? Poate! Cine ia în serios o amenințare agramată? Ziua în care te întorci, cu spatele? Cu dosul? Hell, in a/the one day, I\'ll be back! Sună corect? Da! Sunt titluri, în diverse limbi, care n-au nici o legătură cu limba română, nici cu poezia ei! Nu devine nimeni interesant cu titluri de poezie, în alte limbi!

Jorz, omu\' lu\' D-zeu, titlul nu e gresit. ai afirmat ca-s \"optzecist\", bine, foarte bine, ti-ai spus parerea. multumesc mult, te mai astept fara resentimente

Bătaile inimii traduse “în mai multe limbi” pulsează sunete intime ce se scufundă în oceanul prin care înoată peștii voraci ai iubirii.
Fiecare zi are “algoritmul propriu” – “ca o barcă ce se izbește la nesfârșit” de reciful problemelor cotidiene.

Fie-mi iertată intruziunea, însă mă simt dator sa îi amintesc dlui Ioan Jorz că:
1) acuzația că dl. Alberto Popescu ar fi \"un optezecist întârziat\" nu are nici un fel de fundament real. Și dacă dl. în cauză ar fi ales să scrie un sonet petrarchian, ar fi trebuit acuzat de \"petrarchianism întârziat\"? Presupun că dupăă 3500 de ani de experiență literară, umanitatea poate zăbovi asupra oricărei forme de expresie poetică fără ca prin aceasta să stea pe loc, ba chiar să dea înapoi... Important este (cred eu) ca produsul literar astfel rezultat să \"sune\" bine.
2) Titluri în limbi străini au folosit la noi și Eminescu și Coșbuc (ca și mulți alți autori de pe acest site, de altfel). Cât privește poezia străină, îmi vine în minte Kavafis (care, printre altele, are un titlu latinesc pe care l-am întâlnit pe site ca o caracterizare a unui dintre autorii agoniști...) sau Baudelaire (oare ce o înțelege un cititor francez din \"L\'Heautontimoroumenos\", de pildă?). Încercau oare să se dea mari ca să devină interesanți?

Cât privește poezia în sine, să mă ierte Senor Alberto Popescu atât pentru intervenția mea pe jumătate erudită, cât și pentru evitarea de a comenta un text care mi-a plăcut. Mult.

Razvan, da, se poate deduce si asta din versurile mele.

señor Dumitru, nu trebuie sa-mi luati apararea ca nu e cazul, pe cuvant. dar va multumesc mult pt prezenta. mi-a impresionat aparitia din neant.

tuturor multumiri