adriana barceanu

nocturn, bezna, intuneric
oameni care vorbesc sau nu vorbesc
oare ce sa fie?
o benzinarie?


.. ultimul vers este atat de banal incat strica si ramasitele de poezie.

fara gluma, un poem slab si neinspirat

un fel de anecdota
,poti sa continui tonul acesta cu \'mi-ar prinde bine\'

as fi vrut sa citesc o poezie patriotica- nu e cazul aici.
cuvinte prea folosite si care nu improspateaza sensul.
idoli strambi-rastigniti- prea fortat
adanc clocoteste amarul...la fel

pai cum sa spun, asa\'i... cu exagerarile. poema trebuia sa aibe izul patetic al nefericitei care alearga dupa un el care nici ea nu mai stie cine e.

eu stiu ca voi sunteti aici:)si va iubesc:)

Adriana

am vrut sa prind sentimentul de fericire prin celalalt, regasirea in afara ta...
nu cred ca am reusit.
Multumesc,
Adriana

Cornel, iti dau dreptate in ceea ce priveste ultima strofa, e in plus, nu se integreaaza.
Razvan,invatam sa invatam orice. eu asa cred.

Multumiri,
Adriana

nu\'i asa?
tot timpul nemultumitii sunt undeva
interesant aceasta pendulare pe care ai inteles\'o din poezia mea
cam asta era ideea principala

always pending...

multumesc Diana,

uneori zborul n’are nevoie de aripi. uneori nu e nevoie nici de zbor. e o neîmpotrivire poemul meu. dar nu e nostalgic, cel puțin nu l’am dorit așa.
Mă bucur de trecerea ta,
Cu drag,
Adriana

vă mulțumesc pentru semne domnii mei,
încerc să simplific ceea ce raportez la mine astfel încât textul să nu pară cititorului plin cu capcane și în acelși timp să nu mai pară personificat. Un prieten drag mi-a citit poemul și mi-a scris un lucru frumos, vi-l redau ca răspuns comentariilor
``după ce am zburat cu păsările poate îmi voi odihni tristețea în iarbă doar ca scuză să mai privesc cerul‘‘

Cu drag,
Adriana

Alberto, ce înseamnă preistoric? Dar melancolie? Și asta fără să te uiți în dex...

Cornel,
Știu și eu, mie îmi pare neterminat. De fapt chiar e neterminat... aș fi putut scoate mai mult din asta. Mulțumesc pentru încurajare.

Cu drag,
Adriana

stimate domn,

nu m’am putut abtine din a va marturisii ca va iubesc
si cum spune un proverb german ca trebuie sa faci numai ce nu te poti abtine
iata-ma aici cu acest te iubesc cat pot eu de sincer
va iubesc pentru textul pe care l’ati scris si datorita caruia am avut prima mea revelatie
cat de superficiali putem fi


cred ca aveti dreptate. Atat este de uziatat iubescul incat pateticul si penibilul si’au facut loc in el. Nu stiu ce intentie de atac a fost ci mai degraba de semnalare asupra ridicolului in care intra un autor atunci cand acest iubesc apare in text
‚nevoia de scuze pentru lipsa rațiunii’ cred ca spune destul de mult pentru a nu mai fi nevoie de explicatii
m’a daramat totusi acest diazepam al ratiunii
care deja a anihilat o parte din comentatori

Acest monolog cu umanitate atrage in mod sigur si pareri contradictorii ce nu inteleg insa cum aceste pararei sunt aruncate cu superficialitate
Din pacate suntem obisnuiti sa aruncam cuvintele la fel de usor cum spune si acel te iubesc.....


De data asta
Eu

Reverență

Adriana

Diana, multumesc pentru pareri si aprecieri.

Angela e bine sa ne trezim pana la urma din orice. Multumesc deasemenea.
Si da, titlul este de neschimbat pentru mine:)

Cu drag,
Adriana

mi\'a placut sfarsitul, cele trei vresuri le\'as zice eu raspund oarecum celor scrise mai sus.
speranta, asteptarea iar la sfarsit resemnarea.

m\'a amuzat tonul asta de habarnist
si de si ce daca

dresc explicatie la ultima strofa, e atat de ciudata ca am recitit\'o si tot nimic

cred ca io is habarnista aici

salutari

aceasta inversunare tinuta bine sub control, sens direct, reintoacere aproape nirvanica la eu.
si apoi revolta impotriva a ceea ce este. strofa a treia imi place enorm e aproape vesela:)

\'am turnat ciment in clepsidra\' - aici apar problemele...

cu drag

Adriana,

...e pertinent ceea ce spui, insa aceasta sinceritate in scris este interpretabila si daca devine totala ea nu mai este decat defulare, lucru pe care autorul nu si\'l doreste.
sunt oarecum dezamagita in ultimul timp de ceea ce scriu, poate si pentru ca citesc mai mult decat de obicei.

multumesc pentru critica, mi\'o asum si mult spor si tie

e un personaj care ma fascineaza pe mine deopotriva. incerc de ceva vreme sa-i deslusesc trasaturile, sa-i aflu portretul \'psihologic\' sa descopera de ce Mara e asa cum e. mai am cateva fragmente care urmaresc aceeasi idee, nu stiu insa cand vor fi gata, cand voi reusi sa fiu suficient de multumita de ele. marturisesc ca acest fragment nu ma multumeste pe deplin, as cauta mai degraba sa aflu care ii sunt carentele.

bucuroasa de vizita,
cu drag,
Adriana

Irina,
mersi de lectura
dupa cum am spus... meditam:)

multumesc de trecere Dl. Vasile. meditam...

de fapt pe nimeni de mana. cam asta era iluzia.

Va multumesc domnule Florin pentru atentie. Au fost incercate atatea pariuri , mi-am spus am si eu dreptul la unul. atata timp cat sunt inca aici. am uitat de maine, de aceea azi stiu cine sunt.

Imi cer scuze pentru raspunsul tarziu pe care vi-l dau. mi-a atras atentia mahnirea dv. si marturisesc o am si eu. in asteptarea finalului.

Reverenta la reverenta,

Adriana