Adrian Nicula

Pe marginea de râu te-am întâlnit întâiași dată: O blondă fetișcană, fiică a naturii, naiadă îmbăiată, Tulburătoare primă iubire, în devenire, my Belle, Citești nonșalantă și nevinovată Anna Livia

Focul trosnește-n vetrele copilăriei, Unde totul era vesel, plin de pacea armoniei, Culegeam țurțuri de gheață De la streșini troienite, Înroșite de neastâmpărate raze Ale aurorei

Imagini neprăfuite, Nemurdărite De fum de țigară, Neprihănite, Nu e nevoie de apă sfințită De-a te spăla De nici un păcat, Nu găsești nici urmă de scrum, Nici negru pe pereți, Nici ceară ce

Pierdut între inițialele mulțimii numelor din catalogul Louvre-ului Transportat spre abisul izvorului căutării mele necontenite Am simțit cum straturile intermediare sunt îndepărtate Aici sunt eu,

Vagoane curg pe șine, Întrerupte destine, Vin la vatra rece, Invalizi cu capul sprijinit de geam Simt soarele, Dar văd tenebrele! Infirmii vin din război, Vin în spitale, Își continuă viața

Departe sunt: Închinări de suflet spre certitudini efemere, Căutări înfrigurate, iscoditoare căutături Prin vitregii de primejdii pribege, tu m-ai găsit... În prezența ta, Tentacule de gânduri

Răceală – rituale – culori reci, artificiale – culori Dau impresia unei stări emoționale – nocturne valori Ceea ce percepem nu este în realitate decât înșelare Iar durerea ce o simțim nu este

Nevoia de colindare a iubitelor meleaguri, îl împinge pe pelegrin mai departe, Onestitatea dezarmantă a oamenilor îl conving de propria misiune, Valoarea pierderii comunicării cu Dumnezeu se

Cocoși, muze, capete de copii, Torso-uri, repetări la infinit, Infinituri, coloane ale infinitului, Repetări ce țin timpul pe loc, Infinit, care duce undeva, Antagonistul intens al nihilismului,

Așteptam să înflorească magnoliile În fiecare an, la aceeași dată Pentru-a intreprinde călătoriile Spre parcurile de altădată. Ne-am tot promis în fiecare an să le vizităm la anul, Dar griji,

Seducătoare e viața! Te cheamă să trăiești din plin, Bei până la fund din elixiru-i, nătâng și suveran, Nu vezi capcana ce ți se pregătește, nu vezi pe cei ce deja plâng avan! Să mai intețim focul

După carnaj, ai revenit pe scenă! Îți porți acum crucea ca pe un trofeu Pe deplin meritat. Aplauze, frenezie! Îmi arăți crucifixul, să văd, că Tu Lumea, crucea însăși, suferința, Durerile și

S-a dovedit robustă-n triste glastre, Roșie ca sângele, ea strălucește Pe orice vreme, de-i vară, de-i iarnă, Chiar de-ar vrea cerul cenușă să cearnă, Floarea înfruntă totul,

Pe o dungă violoncelul se odihnește În razele soarelui după-amiezii, După exercițiile ce aveau loc în fiecare zi. În el își are vizuina un arici, Care-acum își încălzește țepii, Bucuros, că

Într-un colț de ulicioară Umbre de salcâmi și de castani Și o rochiță roșie și ușoară... Viața scăpăra din ochii ei Frumoși, ca două stele ce răsar Într-o noapte de aprilie Peste-o câmpie de

Arcadia se află-n stare de asediu: Leviatanul și toți viceregii, Sub pavăza de tinichea a legii, Privesc cu jind la-nconjurătorul mediu. Flămânde guri, stomacuri nesățioase, Smulg hulpav tot

Pe-alea din pădure, ce-așternea, măiastră, Un covor de frunze-uscate-n fața noastră: Pe drumul muncitorului, ne plimbăm Þinându-ne de mână, colindăm. Pădurea mea, de vietăți păgubită, Care-mi

Trei lumânări se târăsc pe malul mării, Lumina exilaților depărtării, Neputincioasă și totuși încă vie, Speranța celor, ce vor urma să vie. Sunteți voi, cei, ce vor răspunde

Zămislitor de stihuri parfumate: Sărmane Keats, romatic și prin moarte. Bătrâna Anglie nu-ți veni la nuntă [sic] Nici la moarte ca să-ți cânte. Tu ai pierit cu inima înfrântă Acum cu toți la

Numele de călătorie al cutiei pe roți Ramâne ascuns oamenilor ai căror ochi îi scoți; Locul de plecare-i absurd față de destinație, Care la rându-i este o necunoscută stație. Călcător umplut cu

Ochii se întâlnesc ... ? nu. Persia, alcool, istorie. Parfum – pierdut, dezorientat. Ai pe cineva, la cine să faci o bucurie? Lumânarea s-a stins. Fumul provocat de stingerea lumânării îmi

Sunt priviți ca brațe ieftine de muncă, Gâtlejuri, mereu flămânde, de hrănit, Sunt priviți ca profit, Sunt înrolați soldați, Sunt făcuți vinovați, Sunt undeva în această realitate Printre