Poezie
Floarea soldatului
1 min lectură·
Mediu
S-a dovedit robustă-n triste glastre,
Roșie ca sângele, ea strălucește
Pe orice vreme, de-i vară, de-i iarnă,
Chiar de-ar vrea cerul cenușă să cearnă,
Floarea înfruntă totul, vitejește,
Veșnică-amintire jertfelor noastre.
Soldat necunoscut, în luptă pierdut,
Ai existat cândva-ntr-o statistică,
Sărăcăcios, nenorocit și umil,
Te-ai ridicat pentru un țel, ai căzut,
Ai luptat cu o speranță mistică,
Ai vrut să fi în societate util.
Războiul, pregătit de minți demente:
Lor sunt ridicate monumente!
002110
0