Poezie
Alee IX
1 min lectură·
Mediu
Așteptam să înflorească magnoliile
În fiecare an, la aceeași dată
Pentru-a intreprinde călătoriile
Spre parcurile de altădată.
Ne-am tot promis în fiecare an să le vizităm la anul,
Dar griji, poveri și ne’nțelegeri
Ne-au oprit de-a duce pân la capăt planul
De-a parcurge aleea-mpodobită cu puful aripilor de îngeri.
Trecut-au anii: magnoliile bucură mereu pe alții.
Noi am murit deja,
Ne-au îngropat deja: amanții
N-au rămas în nici-o amintire!
Între vis și realitate: Măreț am eșuat!
Am luptat atât de mult - până la epuizare
Ne mai trebuia un dram doar de răbdare
Și am fii scăpat...
00975
0
