S o n e t 1 2 5

Adrian,

Dupa ce ai intitulat Sonetul 124: \"al trecerii\" si pe cel de azi, ca o fireasca continuare: \"al rascrucii\", nu ai nici o alta solutie decat sa ne bucuri, maine, cu un nou sonet, care sa inchida triada si pe care il vad, deja, purtand ca subtitlu:\" al eliberarii\".
Dar cu asta nu ai scapat. N-ai cum sa te eliberezi de noi. Stam la rascruce si-ti asteptam sonetele.

In cea de-a treia strofa parca se concetreaza intreg sonetul.

\"Schimb haina ce împiedică visarea
Ca pe-un cadou obscur și nedorit.
În strai curat mă-nvăluie uitarea.\"

Haina ratiunii inlocuita de cea a visarii, invaluita de uitare. E cumva utopica propunerea ta. Frumos, nu imposibil de visat.

Un semn lasat astazi, pentru un sonet de ieri.

\"Pe două căi simt clocot limpezit.
Pe cea dintâi îmi lepăd desfătarea,
Pe-a doua vin, copil de zori uimit\".

Sonet frumos, cu un final foarte pe placul meu.

Drumeț ostenit.
Troiță la răspântie –
Blagoslovire.

Va veni și sonetul eliberării, dar nu chiar acum. Le mai amestec și eu să nu se plictisească citirorii.
Prea amabil, ca întotdeauna.

Trei oameni sensibili rostesc cuvinte din care intuiesc că lectura nu le-a fost străină și că mă pot baza pe cuvântul și inima lor.

Binecuvantez rascrucea
Visul rosu cu muscate
Si il rog pe Dumnezeu
Sa ma ierte de pacate

Amadriada

Mă rog și eu să-ți mângâie clipele.