Acest text poate fi citit mai bine în revistă.
Articole
Scrisoare deschisă pentru domnul Primar al orașului Cluj-Napoca, Emil Boc: Nu-l omorâți pe Croco!
Nu-l omorâți pe Croco! Clujul are nevoie de el!
8 min lectură·
Mediu
Scrisoare deschisă pentru domnul Primar al orașului Cluj-Napoca, Emil Boc: Nu-l omorâți pe Croco!
Plasat în Piața Păcii sau Piața Lucian Blaga acum, lângă B. C. U. și vis-a-vis de Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, încă de la înființarea lui în 1960, Croco și-a depășit atribuțiile stricte ale unei coferării sau cafenele obișnuite, devenind în timp o marcă simbolică a orașului, un loc al întâlnirilor studențești, culturale, un spațiu cu terasă, unde oameni de toate generațiile poposeau, socializau, își dădeau întâlniri, își citeau unii altora gândurile, puneau țara la cale ori se destindeau între orele de vârf ale amiezei sau pauzele de învățat de la B. C. U. Croco a fost dintotdeauna un loc special, prin care, întocmai ca un axis socio-urbano-mundi a migrat un flux de energii benefice, adeseori culturale sau studențești, s-au perindat milioane de povești și de oameni, așa încât renumele acestui primitor loc trece dincolo de granițele orașului, prin fiecare student venit în Capitala Ardealului sau chiar dincolo de hotarul țării noastre, dus de studenții străini, pe care ni-i amintim încă din anii 1970-1980 ca fiind prezenți pe terasa Croco.
![\"Photo](\"http://i52.photobucket.com/albums/g4/adinaungur/CROCO.jpg\")
Dacă spui \"Cluj-Napoca\", spui Capitală Culturală a Ardealului. Când spui \"oraș cultural\", spui \"studențime\" la Cluj-Napoca. Când spui \"studențime la Cluj-Napoca\" spui Hașdeu, Observator, Babeș-Bolyai, B.C.U., Teatrul Național, Piața Păcii, cu Biblioteca Studențească, Casa de Cultură a Stundenților și Croco, acest loc care și-a păstrat autenticitatea și spiritul deschis, primitor și ofertant, tuturor trecătorilor sau studenților străini de oraș sau chiar de țară. De curând Piața Păcii sau \"Blaga\" a rămas fără statuia lui Lucian Blaga, ea fiind demontată de la locul ei, pentru construirea unei parcări supraetajate, încă o sursă de poluare a orașului. Acum se omoară și cafeneaua Croco, o dată cu care moare și parte din sufletul unui oraș, fiindcă așa cum spuneam mai de mult, clădirile, pământul cu tot ce crește pe el și asfaltul străzilor sunt trupul lui, cărțile, lucrările de artă, muzeele, bibliotecile sunt partea sprituală a orașului iar oamenii, locuitorii sunt sufletul unui oraș.
![\"Photo](\"http://i52.photobucket.com/albums/g4/adinaungur/crococuadriandoho.jpg\")
Domnule Primar al orașului Cluj-Napoca, Emil Boc,
cei care vom semna acest protest împotriva desființării cofetăriei \"Croco\" suntem nu numai clujeni, ci iubitori ai orașului, cu poveștile lui de viață, cu miturile lui, cu întreaga cultură pe care o promovează și o susține acest oraș! Suntem dintre cei ce iubim marele suflet al Orașului! Și ținem nespus și la tot ce înseamnă spiritul lui.
Probabil că cei care au decis această faptă și anume destiințarea cofetăriei \"Croco\" nu pot fi clujeni adevărați! Mai mult chiar, nu doresc să cunoască sau să respecte miturile vii, istoria urbei, monumentele spirituale sau sufletul orașului Cluj-Napoca! Ei nu îl respectă și nu îl iubesc!
Aceasta este problema lor! Dar nu putem accepta să devină a tuturor sau să dezertăm dintr-un spațiu de legendă a orașului în care se petreceau povești în general studențești sau culturale (Romanele lui Teodor Tanco sau rubrica \"Ce se mai vede de la Croco\" a echinoxistului Vasile Gogea) într-unul auster, cum este filiala unei bănci. Din păcate, băncile și spațiile de acest tip sunt prezente, cu zecile în acest oraș și probabil că se pot găsi și alte spații pentru a face filiale de bănci. Croco însă, este unic! Mai întâi pentru că e plasat în mod inspirat la kilometrul 0 al orașului sau mjljoc de trecere dinspre Centru spre Observator, Hașdeu, Clinici, Parc, B. C. U., C. C. S., Universități și Facultăți, librării sau chiar Piața Păcii, locul de unde încep toate mitingurile, festivalurile sau adunările sociale, culturale și publice, de orice fel. Apoi, faptul că în această locație nu se consumă băuturi alcoolice, nu este o cofetărie foarte scumpă, iar produsele sunt întotdeauna proaspete. Întâlnirile de aici sunt și ele unice, se întâmplă lectură, delectare, socializare, este o armonie perfectă între toate națiile de studenți ai Clujului și nu numai, de aceea Croco a fost și este autentic și unic!
Rugămintea nostră este ca în acest caz să nu vă gândiți la buzunare ci la la noi, oamenii, cei ce împreună compun acest suflet al orașului, cel care are încă, nevoie de \"Croco\"! Croco a fost în decursul a cel putin trei generatii de oameni, un monument viu cu milioane de povești, un loc generos de popas și schimburi culturale sau doar sociale. A devenit legendă, fiindcă oamenii l-au iubit! Ce fel de faptă morală poate fi nesocotința aceasta și cât de cinică, de a răpi atâtor milioane de oameni, bucuria întâlnirilor și a perfectei socializari într-un loc devenit simbol sau legendă, în orașul acesta?
O crimă, cu siguranță!
Vă rugăm domule Primar, ca un bun clujean cum sunteți, nu lăsați ca o bancă să ni-l omoare pe Croco!
Clujul are nevoie de el!
Cu stimă!
![\"Photo](\"http://i52.photobucket.com/albums/g4/adinaungur/crocosiinterior.jpg\")
1. Adina Ungur,
artist-păpușar, redactor, poet, Cluj-Napoca
2. Marcel Ungur,
inginer constructor, Marrakech, Maroc
3. Oana Cătinaș,
restaurator, Cluj-Napoca
4. Cristina Nicolescu,
kinetoterapeut, Cluj-Napoca
5. Doina Nicolescu,
medic, Cluj-Napoca
6. Adina Stoicescu,
poet, București, Cenaclul de Seară
7. Iulia Chende,
institutor, Cluj-Napoca
8. Eliza Palmeri,
profesor, Cluj-Napoca
9. Ramona Silaghi,
profesor, Cluj-Napoca
10. Mahmoud Djamal,
medic si poet Sirian
absolvent al Facultatii de Medicina si Farmacie din Cluj-Napoca.
11. Dana Banu,
scriitor, București
12. Heghedus Camelia
profesor, Ocna Mures
13. Amalia Cretu,
profesoara, Bucuresti;
absolventa Facultatea de Filosofie, UBB Cluj-Napoca
14. Ligia Hoka, Cluj-Napoca
difuzor de presa
15. Adriana Bochiș
copywriter, Cluj-Napoca
16. Victor Þarină
Scriitor,membru U.S.R.
Cluj-Napoca
17. Flavia Teoc
scriitor, Cluj-Napoca.
18. Adrian Firică:
cercetător științific principal;
exprimator în texte scrise;
rentier.
19. Maria Tirenescu,
profesoară, Cugir
20. Ovidiu Cobălcescu, scriitor,
București
21. Doru Emanuel Iconar
elev, sper viitor scriitor
22. Adela Setti,
student și traducător, Cluj-Napoca
23. Dorel Ciocan,
tehnic, Teatrul de Păpuși \"Puck\", Cluj-Napoca
24. Călin Negrea
luminist, Teatrul de Păpuși \"Puck\", Cluj-Napoca
25. Călin Mureșan,
actor la Teatrul de Păpuși \"Puck\", Cluj-Napoca
26. Frunzina Anghel
actor la Teatrul de Păpuși \"Puck\", Cluj-Napoca
27. Angelica Lupeanu
actor la Teatrul de Păpuși \"Puck\", Cluj-Napoca
28. Bogdan Motoașcă
asistent de scenă la Teatrul de Păpuși \"Puck\", Cluj-Napoca
29. Iuliana Chende
pensionară, Cluj-Napoca
30. Felecan Iuliana
pensionar, Cluj-Napoca
31. Claudia Rusu
casnică, Cluj-Napoca
32. Mirela Oniga
profesor, Sălaj
33. Gabriela Vălean
Cluj-Napoca
34. Ioan Mircea Popovici
licențiat și dr. în matematici, Constanța
35. Francois Breda
scriitor, profesor universitar UBB, Cluj-Napoca
36. Dan Dragomir
director vanzari, Cluj-Napoca
37. Mircea Dragomir
inginer, Cluj-Napoca
38. Lia Dragomir
arhivar, Cluj-Napoca
39. Oana Almășan
jurist, Cluj-Napoca
40. Dorin Nicolescu,
inginer, Cluj-Napoca
41. Octavian Nicolescu,
inginer, Cluj-Napoca
42. Ioan Gabriel Pușcă
poet, București, Cenaclul de Seară
43. Lia Stoicescu
elevă, București
44. Ioan Rusu,
pensionar, Cluj-Napoca
45. Bogdan Borza,
elev, Cluj-Napoca
46. Liliana Hanganu,
muzeograf, București
47. Attila Hoka,
difuzor presa
48. Costel Baboș,
scriitor, Canada
49. Dan Culcer,
scriitor si ziarist, Elancourt, France
Revista Asymetria www.asymetria.org
Prresedintele Association des journalistes roumains-Ouest
50. Livia Jumara
consilier, Cons. Judetean Iasi
51. Shabbir Khoyrutty
student medicina, din Ins. Mauritius
52. Ali Seeroo
student medicina, din Ins. Mauritius
53. Wasim Khoyrutty
student medicina, din Ins. Mauritius
54. Irina Cociu
consilier, Cons. Judetean Iasi
55. Adnaan Zayd Jambocus
student medicina, din Ins. Mauritius
56. Yusuf Sauhooboo
student medicina, din Ins. Mauritius
57. Oussama Elaidi
student medicina, din Casablanca, Maroc
58. Ahmed Mensia
student medicina, din Tunisia
59. Sanda Bitere
consilier, Cons. Judetean Iasi
60. Imed Chamkhi
student medicina, din Tunisia
61. Youssef Elaidi
student medicina, din Casablanca, Maroc
62. Dumitrina Ciucion
consilier, Cons. Judetean Iasi
63. Irina Masalagiu
studenta UBB, din Iasi
64. Jibran Bheenick
student medicina, din Ins. Mauritius
65. Dan Jumara
prof. dr., Iasi
66. Tabrez Hossembacus
student medicina, din Ins. Mauritius
67. Dragos Vladimir Ciuc
broker asigurari, din Iasi
68. Mihaela Iosub
Inspector, Cons. Judetean iasi
69. Florentina Buga
consilier, Cons. Judetean Iasi
70. Carmen Jumara
prof. dr., Iasi
71. Julia Stan
- masterand
72. Marius Banut
- inginer de sistem
73. Florin Caragiu
editor, București
74. Emilia Dănescu
informatician, București
75. Vladimir Nichita
Poet român / australian...și un pic de administrator pe Bocancul Literar.
76. Alin Pavel,
manager, Cluj-Napoca
77. Ioana Adina Rugescu
biolog- Bucuresti
78. Livia Beju
ziarist, plecată din Cluj de 4 ani
79. Mihai Zabet
inginer instalator
poet, prozator, ziarist, filosof, fotograf si viitor regizor intr-un cuvant wise ass
80. Aurel Pop
- redactor șef, revista literară \"CITADELA\" - Satu Mare.
81. Laurențiu Mihăileanu
scriitor, Cluj-Napoca
82. Mihaela Pop,
ardeleancă
83. Mona Vădan
programator, Cluj-Napoca
84.Bogdan Mangra
freelancer, Cluj-Napoca
85. Adela Nistor
Studenta, Facultatea de Medicina, Cluj-Napoca
86. Cristian Soanca
profesor, Cluj-Napoca
87. Dimeny Bela
Cluj-Napoca
88. Ciobanu Rodica,
institutoare, Cluj-Napoca
89. Marilena Munteanu,
invatatoare, Cluj-Napoca
90. Alexandru Ciobanu,
student, Cluj-Napoca
91. Gabriel Ciobanu,
student, Cluj-Napoca
92. Dimitrian Ciobanu,
student, Iasi
93. Diana Avram,
bibliotecar, Cluj-Napoca
94. Sorin Avram
inginer, Cluj-Napoca
95. Florian Silișteanu
jurnalist, poet, București
96. Dana Stefan
Absolventa a Facultatii de Arte Plastice si Decorative `Ion Andreescu\' -design vestimentar- Cluj-Napoca.
97. MIHAI CALIOPIA MARILENA
Educator puericultor si studenta UBB Cluj
Plasat în Piața Păcii sau Piața Lucian Blaga acum, lângă B. C. U. și vis-a-vis de Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca, încă de la înființarea lui în 1960, Croco și-a depășit atribuțiile stricte ale unei coferării sau cafenele obișnuite, devenind în timp o marcă simbolică a orașului, un loc al întâlnirilor studențești, culturale, un spațiu cu terasă, unde oameni de toate generațiile poposeau, socializau, își dădeau întâlniri, își citeau unii altora gândurile, puneau țara la cale ori se destindeau între orele de vârf ale amiezei sau pauzele de învățat de la B. C. U. Croco a fost dintotdeauna un loc special, prin care, întocmai ca un axis socio-urbano-mundi a migrat un flux de energii benefice, adeseori culturale sau studențești, s-au perindat milioane de povești și de oameni, așa încât renumele acestui primitor loc trece dincolo de granițele orașului, prin fiecare student venit în Capitala Ardealului sau chiar dincolo de hotarul țării noastre, dus de studenții străini, pe care ni-i amintim încă din anii 1970-1980 ca fiind prezenți pe terasa Croco.
Dacă spui \"Cluj-Napoca\", spui Capitală Culturală a Ardealului. Când spui \"oraș cultural\", spui \"studențime\" la Cluj-Napoca. Când spui \"studențime la Cluj-Napoca\" spui Hașdeu, Observator, Babeș-Bolyai, B.C.U., Teatrul Național, Piața Păcii, cu Biblioteca Studențească, Casa de Cultură a Stundenților și Croco, acest loc care și-a păstrat autenticitatea și spiritul deschis, primitor și ofertant, tuturor trecătorilor sau studenților străini de oraș sau chiar de țară. De curând Piața Păcii sau \"Blaga\" a rămas fără statuia lui Lucian Blaga, ea fiind demontată de la locul ei, pentru construirea unei parcări supraetajate, încă o sursă de poluare a orașului. Acum se omoară și cafeneaua Croco, o dată cu care moare și parte din sufletul unui oraș, fiindcă așa cum spuneam mai de mult, clădirile, pământul cu tot ce crește pe el și asfaltul străzilor sunt trupul lui, cărțile, lucrările de artă, muzeele, bibliotecile sunt partea sprituală a orașului iar oamenii, locuitorii sunt sufletul unui oraș.
Domnule Primar al orașului Cluj-Napoca, Emil Boc,
cei care vom semna acest protest împotriva desființării cofetăriei \"Croco\" suntem nu numai clujeni, ci iubitori ai orașului, cu poveștile lui de viață, cu miturile lui, cu întreaga cultură pe care o promovează și o susține acest oraș! Suntem dintre cei ce iubim marele suflet al Orașului! Și ținem nespus și la tot ce înseamnă spiritul lui.
Probabil că cei care au decis această faptă și anume destiințarea cofetăriei \"Croco\" nu pot fi clujeni adevărați! Mai mult chiar, nu doresc să cunoască sau să respecte miturile vii, istoria urbei, monumentele spirituale sau sufletul orașului Cluj-Napoca! Ei nu îl respectă și nu îl iubesc!
Aceasta este problema lor! Dar nu putem accepta să devină a tuturor sau să dezertăm dintr-un spațiu de legendă a orașului în care se petreceau povești în general studențești sau culturale (Romanele lui Teodor Tanco sau rubrica \"Ce se mai vede de la Croco\" a echinoxistului Vasile Gogea) într-unul auster, cum este filiala unei bănci. Din păcate, băncile și spațiile de acest tip sunt prezente, cu zecile în acest oraș și probabil că se pot găsi și alte spații pentru a face filiale de bănci. Croco însă, este unic! Mai întâi pentru că e plasat în mod inspirat la kilometrul 0 al orașului sau mjljoc de trecere dinspre Centru spre Observator, Hașdeu, Clinici, Parc, B. C. U., C. C. S., Universități și Facultăți, librării sau chiar Piața Păcii, locul de unde încep toate mitingurile, festivalurile sau adunările sociale, culturale și publice, de orice fel. Apoi, faptul că în această locație nu se consumă băuturi alcoolice, nu este o cofetărie foarte scumpă, iar produsele sunt întotdeauna proaspete. Întâlnirile de aici sunt și ele unice, se întâmplă lectură, delectare, socializare, este o armonie perfectă între toate națiile de studenți ai Clujului și nu numai, de aceea Croco a fost și este autentic și unic!
Rugămintea nostră este ca în acest caz să nu vă gândiți la buzunare ci la la noi, oamenii, cei ce împreună compun acest suflet al orașului, cel care are încă, nevoie de \"Croco\"! Croco a fost în decursul a cel putin trei generatii de oameni, un monument viu cu milioane de povești, un loc generos de popas și schimburi culturale sau doar sociale. A devenit legendă, fiindcă oamenii l-au iubit! Ce fel de faptă morală poate fi nesocotința aceasta și cât de cinică, de a răpi atâtor milioane de oameni, bucuria întâlnirilor și a perfectei socializari într-un loc devenit simbol sau legendă, în orașul acesta?
O crimă, cu siguranță!
Vă rugăm domule Primar, ca un bun clujean cum sunteți, nu lăsați ca o bancă să ni-l omoare pe Croco!
Clujul are nevoie de el!
Cu stimă!
1. Adina Ungur,
artist-păpușar, redactor, poet, Cluj-Napoca
2. Marcel Ungur,
inginer constructor, Marrakech, Maroc
3. Oana Cătinaș,
restaurator, Cluj-Napoca
4. Cristina Nicolescu,
kinetoterapeut, Cluj-Napoca
5. Doina Nicolescu,
medic, Cluj-Napoca
6. Adina Stoicescu,
poet, București, Cenaclul de Seară
7. Iulia Chende,
institutor, Cluj-Napoca
8. Eliza Palmeri,
profesor, Cluj-Napoca
9. Ramona Silaghi,
profesor, Cluj-Napoca
10. Mahmoud Djamal,
medic si poet Sirian
absolvent al Facultatii de Medicina si Farmacie din Cluj-Napoca.
11. Dana Banu,
scriitor, București
12. Heghedus Camelia
profesor, Ocna Mures
13. Amalia Cretu,
profesoara, Bucuresti;
absolventa Facultatea de Filosofie, UBB Cluj-Napoca
14. Ligia Hoka, Cluj-Napoca
difuzor de presa
15. Adriana Bochiș
copywriter, Cluj-Napoca
16. Victor Þarină
Scriitor,membru U.S.R.
Cluj-Napoca
17. Flavia Teoc
scriitor, Cluj-Napoca.
18. Adrian Firică:
cercetător științific principal;
exprimator în texte scrise;
rentier.
19. Maria Tirenescu,
profesoară, Cugir
20. Ovidiu Cobălcescu, scriitor,
București
21. Doru Emanuel Iconar
elev, sper viitor scriitor
22. Adela Setti,
student și traducător, Cluj-Napoca
23. Dorel Ciocan,
tehnic, Teatrul de Păpuși \"Puck\", Cluj-Napoca
24. Călin Negrea
luminist, Teatrul de Păpuși \"Puck\", Cluj-Napoca
25. Călin Mureșan,
actor la Teatrul de Păpuși \"Puck\", Cluj-Napoca
26. Frunzina Anghel
actor la Teatrul de Păpuși \"Puck\", Cluj-Napoca
27. Angelica Lupeanu
actor la Teatrul de Păpuși \"Puck\", Cluj-Napoca
28. Bogdan Motoașcă
asistent de scenă la Teatrul de Păpuși \"Puck\", Cluj-Napoca
29. Iuliana Chende
pensionară, Cluj-Napoca
30. Felecan Iuliana
pensionar, Cluj-Napoca
31. Claudia Rusu
casnică, Cluj-Napoca
32. Mirela Oniga
profesor, Sălaj
33. Gabriela Vălean
Cluj-Napoca
34. Ioan Mircea Popovici
licențiat și dr. în matematici, Constanța
35. Francois Breda
scriitor, profesor universitar UBB, Cluj-Napoca
36. Dan Dragomir
director vanzari, Cluj-Napoca
37. Mircea Dragomir
inginer, Cluj-Napoca
38. Lia Dragomir
arhivar, Cluj-Napoca
39. Oana Almășan
jurist, Cluj-Napoca
40. Dorin Nicolescu,
inginer, Cluj-Napoca
41. Octavian Nicolescu,
inginer, Cluj-Napoca
42. Ioan Gabriel Pușcă
poet, București, Cenaclul de Seară
43. Lia Stoicescu
elevă, București
44. Ioan Rusu,
pensionar, Cluj-Napoca
45. Bogdan Borza,
elev, Cluj-Napoca
46. Liliana Hanganu,
muzeograf, București
47. Attila Hoka,
difuzor presa
48. Costel Baboș,
scriitor, Canada
49. Dan Culcer,
scriitor si ziarist, Elancourt, France
Revista Asymetria www.asymetria.org
Prresedintele Association des journalistes roumains-Ouest
50. Livia Jumara
consilier, Cons. Judetean Iasi
51. Shabbir Khoyrutty
student medicina, din Ins. Mauritius
52. Ali Seeroo
student medicina, din Ins. Mauritius
53. Wasim Khoyrutty
student medicina, din Ins. Mauritius
54. Irina Cociu
consilier, Cons. Judetean Iasi
55. Adnaan Zayd Jambocus
student medicina, din Ins. Mauritius
56. Yusuf Sauhooboo
student medicina, din Ins. Mauritius
57. Oussama Elaidi
student medicina, din Casablanca, Maroc
58. Ahmed Mensia
student medicina, din Tunisia
59. Sanda Bitere
consilier, Cons. Judetean Iasi
60. Imed Chamkhi
student medicina, din Tunisia
61. Youssef Elaidi
student medicina, din Casablanca, Maroc
62. Dumitrina Ciucion
consilier, Cons. Judetean Iasi
63. Irina Masalagiu
studenta UBB, din Iasi
64. Jibran Bheenick
student medicina, din Ins. Mauritius
65. Dan Jumara
prof. dr., Iasi
66. Tabrez Hossembacus
student medicina, din Ins. Mauritius
67. Dragos Vladimir Ciuc
broker asigurari, din Iasi
68. Mihaela Iosub
Inspector, Cons. Judetean iasi
69. Florentina Buga
consilier, Cons. Judetean Iasi
70. Carmen Jumara
prof. dr., Iasi
71. Julia Stan
- masterand
72. Marius Banut
- inginer de sistem
73. Florin Caragiu
editor, București
74. Emilia Dănescu
informatician, București
75. Vladimir Nichita
Poet român / australian...și un pic de administrator pe Bocancul Literar.
76. Alin Pavel,
manager, Cluj-Napoca
77. Ioana Adina Rugescu
biolog- Bucuresti
78. Livia Beju
ziarist, plecată din Cluj de 4 ani
79. Mihai Zabet
inginer instalator
poet, prozator, ziarist, filosof, fotograf si viitor regizor intr-un cuvant wise ass
80. Aurel Pop
- redactor șef, revista literară \"CITADELA\" - Satu Mare.
81. Laurențiu Mihăileanu
scriitor, Cluj-Napoca
82. Mihaela Pop,
ardeleancă
83. Mona Vădan
programator, Cluj-Napoca
84.Bogdan Mangra
freelancer, Cluj-Napoca
85. Adela Nistor
Studenta, Facultatea de Medicina, Cluj-Napoca
86. Cristian Soanca
profesor, Cluj-Napoca
87. Dimeny Bela
Cluj-Napoca
88. Ciobanu Rodica,
institutoare, Cluj-Napoca
89. Marilena Munteanu,
invatatoare, Cluj-Napoca
90. Alexandru Ciobanu,
student, Cluj-Napoca
91. Gabriel Ciobanu,
student, Cluj-Napoca
92. Dimitrian Ciobanu,
student, Iasi
93. Diana Avram,
bibliotecar, Cluj-Napoca
94. Sorin Avram
inginer, Cluj-Napoca
95. Florian Silișteanu
jurnalist, poet, București
96. Dana Stefan
Absolventa a Facultatii de Arte Plastice si Decorative `Ion Andreescu\' -design vestimentar- Cluj-Napoca.
97. MIHAI CALIOPIA MARILENA
Educator puericultor si studenta UBB Cluj
03716.221
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Adina Ungur
- Tip
- Articole
- Cuvinte
- 1.466
- Citire
- 8 min
- Actualizat
Cum sa citezi
Adina Ungur. “Scrisoare deschisă pentru domnul Primar al orașului Cluj-Napoca, Emil Boc: Nu-l omorâți pe Croco!.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/revista/2007/10/scrisoare-deschisa-pentru-domnul-primar-al-orasului-cluj-napoca-emil-boc-nu-l-omorati-pe-crocoComentarii (37)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
HC11. Heghedus Camelia
profesor, Ocna Mures
Croco, locul de intalnire al tuturor poetilor, scriitorilor, membrilor de cenacluri, al tuturor studentilor din Cluj, locul unde-mi luam zilnic pranzul, adica punga de pufuleti si cafeaua, pe langa care trec mereu cu infiorare si nostalgie, trebuie sa reziste!!
Adina, mare incercarea ta! sa dea Dumnezeu, si trebuie sa o faca, sa fie cu izbanda!
profesor, Ocna Mures
Croco, locul de intalnire al tuturor poetilor, scriitorilor, membrilor de cenacluri, al tuturor studentilor din Cluj, locul unde-mi luam zilnic pranzul, adica punga de pufuleti si cafeaua, pe langa care trec mereu cu infiorare si nostalgie, trebuie sa reziste!!
Adina, mare incercarea ta! sa dea Dumnezeu, si trebuie sa o faca, sa fie cu izbanda!
0
ACsustinere totala!
Amalia Cretu, profesoara, Bucuresti;
absolventa Facultatea de Filosofie,
UBB Cluj-Napoca
felicitari, Adina, pentru initiativa si pentru recenta lansarea de carte!
numai bine
Amalia Cretu, profesoara, Bucuresti;
absolventa Facultatea de Filosofie,
UBB Cluj-Napoca
felicitari, Adina, pentru initiativa si pentru recenta lansarea de carte!
numai bine
0
DBDistincție acordată
Adina,las o stea pentru a face mai vizibil articolul de față
un demers cât se poate de valabil, chiar mă gândeam cu mirare la clujenii care privesc impasibili cum sub ochii lor moare o lume iar când spun asta nu exagerez absolut deloc
sper ca scrisoarea aceasta să dea rezultatul scontat de semnatari
servus
un demers cât se poate de valabil, chiar mă gândeam cu mirare la clujenii care privesc impasibili cum sub ochii lor moare o lume iar când spun asta nu exagerez absolut deloc
sper ca scrisoarea aceasta să dea rezultatul scontat de semnatari
servus
0
AB14. Adriana Bochiș
copywriter, Cluj-Napoca
copywriter, Cluj-Napoca
0
VȚ15.Victor Țarină
Scriitor,membru U.S.R.
Cluj-Napoca
Așa Adina,Croco trbuie salvat!
Scriitor,membru U.S.R.
Cluj-Napoca
Așa Adina,Croco trbuie salvat!
0
ASAdela Setti, student și traducător, Cluj-Napoca
0
FT17. Flavia Teoc
scriitor, Cluj-Napoca.
Adina, felicitari pentru carte!
scriitor, Cluj-Napoca.
Adina, felicitari pentru carte!
0
AFo știu din \'82, am re-văzut-o-n primăvara lui \'89.
Adrian Firică: cercetător științific principal; exprimator în texte scrise; rentier.
Adrian Firică: cercetător științific principal; exprimator în texte scrise; rentier.
0
MTTrec destul de des prin Clujul studenției noastre și văd mereu schimbari. Nu toate sunt bune. Aș vrea să revăd locurile frecventate de studenți așa cum erau în anii 70.
De acord cu inițiativa Adinei Ungur: Nu-l ucideți pe Croco!Clujul are nevoie de el!
Cu prietenie, Maria Tirenescu
De acord cu inițiativa Adinei Ungur: Nu-l ucideți pe Croco!Clujul are nevoie de el!
Cu prietenie, Maria Tirenescu
0
MTNumărul 11 e de două ori. Așa că, sunt la nr. 20.
Maria Tirenescu, profesoară, Cugir
Maria Tirenescu, profesoară, Cugir
0
MTDe fapt, nu numărul de pe listă contează, ci păstrarea amintirilor noastre și ale celor care iubesc Clujul.
(am avut 6 ore destul de dificile, dar era bine să fiu mai atentă)
Cu prietenie, Maria
(am avut 6 ore destul de dificile, dar era bine să fiu mai atentă)
Cu prietenie, Maria
0
DIDoru Emanuel Iconar
elev, sper viitor scriitor
0
AUMa bucur ca ati reactionat prompt, din pacate, nu stiu daca se mai poate face ceva pentru fosta cafenea Croco! Chiar si eu am aflat destul de tarziu, cand m-am intors de la Bucuresti deja avusese loc un protest, insa tot nu s-a putut opri desfiintarea cafenelei.
Pentru mine este cu atat mai regretabil, cu cat parintii mei s-au cunoscut la Croco. Poate ca daca nu ar fi fost Croco, nici eu nu as fi fost! As putea sa scriu romane cu intamplarile de o viata de la Croco! Dar povestile si amintirile noastre nu conteaza, dupa cum am observat, de aceea speram ca macar numarul semnatarilor care se impotrivesc desfiintarii cofetariei sa impresioneze pe cei ce au decis sa omoare acest spirit al orasului.
Iata ce spun scriitori precum Teodor Tanco:
„Am 82 de ani si frecventez biblioteca de peste 60 de ani. Zilnic, in drum spre BCU, ma opresc la Croco sa beau o cafea. Pentru mine e un loc de intalnire cu prietenii din bransa, o institutie, nu un loc oarecare. Intotdeauna intalnesc pe cineva cunoscut acolo. E un loc sobru, unde exista un foarte mare respect intre oameni. Si astazi, dupa mine, cea mai buna cafea se bea la Croco”, spune Teodor Tanco. Necajit ca locul isi va schimba destinatia, Teodor Tanco isi doreste ca protestele sa aiba succes. „Trebuie sa ne aparam amintirile. Daca si astea ni le iau, cu ce mai ramanem?”, se intreaba el. Profesorul si scriitorul Teodor Tanco le-a amintit pe fetele de la Croco in doua dintre romanele sale, „Fana” si „Studenta”.
Cafeneaua „cea mai de nord”
Directorul BCU, Doru Radosav isi aminteste cum la Croco se intalnea tot timpul cu cineva, chiar daca nu avea intalniri dinainte stabilite. „Erau toti acolo, de la scriitori cum ar fi Aurel Gurghianu, la artisti plastici, redactorii de la Tribuna si de la Steaua, studentii de la litere sau de la medicina, care obisnuiau sa isi incheie serenadele in fata cafenelei. Acolo era si Cornel Nistorescu care era la radioul studentesc, acolo facea pauze de lectura si Ion Cristoiu. In primul rand, Croco era un spatiu studentesc. Pe vremea noastra era definita «cea mai de nord cafenea studenteasca din Romania». Acest nord insemna mult, ratiune, limpiditate, curaj”, spune Doru Radosav.
Mai mult decat un local
Cei care insa stiu despre acest lucru sunt foarte suparati ca dispare inca un simbol al orasului si sunt dispusi sa protesteze pentru a salva cafeneaua de la pieire. „Daca se face un protest in acest sens, vorbesc cu studentii de la BCU (Biblioteca Centrala Universitara - n.r.), facem pauza de lectura si mergem acolo”, spune Doru Radosav, directorul BCU. Pentru el, de altfel, Croco este mai mult decat o simpla cafenea, este „contactul cu Clujul universitar informal”.
„Primele amintiri cu Croco sunt amintirile studentiei. Aici se intamplau discutiile interdisciplinare intre studentul de la istorie, medicina, filosofie sau geologie. Era un spatiu al intercomunicarii studentesti, un spatiu al unei mici libertati in care ne permiteam noi sa discutam despre toti si despre toate. Ieseam de la biblioteca si pauza de lectura era la Croco. Ba, de multe ori, plecam spre cursuri si ne opream la Croco. Era mai tentant Croco ca spatiu colocvial de discutii decat cursurile”, povesteste Radosav.
De altfel, pentru Radosav, Clujul universitar inseamna, mai ales, doua lucruri: universitatea si Croco. „Acolo veneai si discutai despre ce ai citit. Era un spatiu formativ, paradidactic, in care nu se cultiva boemia de proasta factura, cu alcool, ci se cultiva boemia intelectuala centrata exact pe discutii spirituale. Croco e o marca simbolica a Clujului”, spune directorul bibliotecii universitare.
Nu-mi ramane decat sa sper ca intr-o zi voi \"creste mare\", voi avea suficienti bani ca sa cumpar acea locatie, pe care sa o redau Clujului. Insa asta, nu stiu daca se va intampla vreodata. Rusine sa le fie celor care l-au omorat pe Croco! Nu aveati dreptul sa faceti asta!
Rusine, dusmani ai amintirilor acestui oras!
Rusine!
Pentru mine este cu atat mai regretabil, cu cat parintii mei s-au cunoscut la Croco. Poate ca daca nu ar fi fost Croco, nici eu nu as fi fost! As putea sa scriu romane cu intamplarile de o viata de la Croco! Dar povestile si amintirile noastre nu conteaza, dupa cum am observat, de aceea speram ca macar numarul semnatarilor care se impotrivesc desfiintarii cofetariei sa impresioneze pe cei ce au decis sa omoare acest spirit al orasului.
Iata ce spun scriitori precum Teodor Tanco:
„Am 82 de ani si frecventez biblioteca de peste 60 de ani. Zilnic, in drum spre BCU, ma opresc la Croco sa beau o cafea. Pentru mine e un loc de intalnire cu prietenii din bransa, o institutie, nu un loc oarecare. Intotdeauna intalnesc pe cineva cunoscut acolo. E un loc sobru, unde exista un foarte mare respect intre oameni. Si astazi, dupa mine, cea mai buna cafea se bea la Croco”, spune Teodor Tanco. Necajit ca locul isi va schimba destinatia, Teodor Tanco isi doreste ca protestele sa aiba succes. „Trebuie sa ne aparam amintirile. Daca si astea ni le iau, cu ce mai ramanem?”, se intreaba el. Profesorul si scriitorul Teodor Tanco le-a amintit pe fetele de la Croco in doua dintre romanele sale, „Fana” si „Studenta”.
Cafeneaua „cea mai de nord”
Directorul BCU, Doru Radosav isi aminteste cum la Croco se intalnea tot timpul cu cineva, chiar daca nu avea intalniri dinainte stabilite. „Erau toti acolo, de la scriitori cum ar fi Aurel Gurghianu, la artisti plastici, redactorii de la Tribuna si de la Steaua, studentii de la litere sau de la medicina, care obisnuiau sa isi incheie serenadele in fata cafenelei. Acolo era si Cornel Nistorescu care era la radioul studentesc, acolo facea pauze de lectura si Ion Cristoiu. In primul rand, Croco era un spatiu studentesc. Pe vremea noastra era definita «cea mai de nord cafenea studenteasca din Romania». Acest nord insemna mult, ratiune, limpiditate, curaj”, spune Doru Radosav.
Mai mult decat un local
Cei care insa stiu despre acest lucru sunt foarte suparati ca dispare inca un simbol al orasului si sunt dispusi sa protesteze pentru a salva cafeneaua de la pieire. „Daca se face un protest in acest sens, vorbesc cu studentii de la BCU (Biblioteca Centrala Universitara - n.r.), facem pauza de lectura si mergem acolo”, spune Doru Radosav, directorul BCU. Pentru el, de altfel, Croco este mai mult decat o simpla cafenea, este „contactul cu Clujul universitar informal”.
„Primele amintiri cu Croco sunt amintirile studentiei. Aici se intamplau discutiile interdisciplinare intre studentul de la istorie, medicina, filosofie sau geologie. Era un spatiu al intercomunicarii studentesti, un spatiu al unei mici libertati in care ne permiteam noi sa discutam despre toti si despre toate. Ieseam de la biblioteca si pauza de lectura era la Croco. Ba, de multe ori, plecam spre cursuri si ne opream la Croco. Era mai tentant Croco ca spatiu colocvial de discutii decat cursurile”, povesteste Radosav.
De altfel, pentru Radosav, Clujul universitar inseamna, mai ales, doua lucruri: universitatea si Croco. „Acolo veneai si discutai despre ce ai citit. Era un spatiu formativ, paradidactic, in care nu se cultiva boemia de proasta factura, cu alcool, ci se cultiva boemia intelectuala centrata exact pe discutii spirituale. Croco e o marca simbolica a Clujului”, spune directorul bibliotecii universitare.
Nu-mi ramane decat sa sper ca intr-o zi voi \"creste mare\", voi avea suficienti bani ca sa cumpar acea locatie, pe care sa o redau Clujului. Insa asta, nu stiu daca se va intampla vreodata. Rusine sa le fie celor care l-au omorat pe Croco! Nu aveati dreptul sa faceti asta!
Rusine, dusmani ai amintirilor acestui oras!
Rusine!
0
LJ
Cum sa nu mai fie Croco???!! Am petrecut anii cei mai frumosi in Cluj, studentia mea...si asta insemna si Croco. Am stat in blocul de vis-a-vis, ma trezeam dimineata si ma uitam sa vad \"cine mai e pe la Croco\", stabileam punct de reper, de intilnire...la Croco, mergeam la miezul noptii sa-mi iau prajituri si suc de la... Croco! Am mers cu Adina si am luat pachetele cu a sa carte lansata anul acesta, intilnindu-ne cu editorul, la Croco! Am carat mobila de la vecini si am poposit, pe canapea, in fata la Croco, spre deliciul si amuzamentul celor prezenti.
O sa adaug aici numele tuturor prietenilor mei straini, care nu vorbesc bine romaneste, dar pentru care Croco este un simbol, pentru ca multi se simt mai clujeni decit cei care vor banca in loc de simbol! Si voi adauga si prietenii romani care stiu de Croco, care au fost, au vazut, le-a placut, sa mi-au fost colegi in periplul meu prin Cluj, dar nu au momentan posibilitatea de a semna personal. Bravo, Adina!
P.S. te rog vezi cum poti trece in lista si numele lor, fiecare semnatura conteaza!
Livia Jumara
consilier, Cons. Judetean Iasi
Shabbir Khoyrutty
student medicina, din Ins. Mauritius
Ali Seeroo
student medicina, din Ins. Mauritius
Wasim Khoyrutty
student medicina, din Ins. Mauritius
Irina Cociu
consilier, Cons. Judetean Iasi
Adnaan Zayd Jambocus
student medicina, din Ins. Mauritius
Yusuf Sauhooboo
student medicina, din Ins. Mauritius
Oussama Elaidi
student medicina, din Casablanca, Maroc
Ahmed Mensia
student medicina, din Tunisia
Sanda Bitere
consilier, Cons. Judetean Iasi
Imed Chamkhi
student medicina, din Tunisia
Youssef Elaidi
student medicina, din Casablanca, Maroc
Dumitrina Ciucion
consilier, Cons. Judetean Iasi
Irina Masalagiu
studenta UBB, din Iasi
Jibran Bheenick
student medicina, din Ins. Mauritius
Dan Jumara
prof. dr., Iasi
Tabrez Hossembacus
student medicina, din Ins. Mauritius
Dragos Vladimir Ciuc
broker asigurari, din Iasi
Mihaela Iosub
Inspector, Cons. Judetean iasi
Florentina Buga
consilier, Cons. Judetean Iasi
Carmen Jumara
prof. dr., Iasi
O sa adaug aici numele tuturor prietenilor mei straini, care nu vorbesc bine romaneste, dar pentru care Croco este un simbol, pentru ca multi se simt mai clujeni decit cei care vor banca in loc de simbol! Si voi adauga si prietenii romani care stiu de Croco, care au fost, au vazut, le-a placut, sa mi-au fost colegi in periplul meu prin Cluj, dar nu au momentan posibilitatea de a semna personal. Bravo, Adina!
P.S. te rog vezi cum poti trece in lista si numele lor, fiecare semnatura conteaza!
Livia Jumara
consilier, Cons. Judetean Iasi
Shabbir Khoyrutty
student medicina, din Ins. Mauritius
Ali Seeroo
student medicina, din Ins. Mauritius
Wasim Khoyrutty
student medicina, din Ins. Mauritius
Irina Cociu
consilier, Cons. Judetean Iasi
Adnaan Zayd Jambocus
student medicina, din Ins. Mauritius
Yusuf Sauhooboo
student medicina, din Ins. Mauritius
Oussama Elaidi
student medicina, din Casablanca, Maroc
Ahmed Mensia
student medicina, din Tunisia
Sanda Bitere
consilier, Cons. Judetean Iasi
Imed Chamkhi
student medicina, din Tunisia
Youssef Elaidi
student medicina, din Casablanca, Maroc
Dumitrina Ciucion
consilier, Cons. Judetean Iasi
Irina Masalagiu
studenta UBB, din Iasi
Jibran Bheenick
student medicina, din Ins. Mauritius
Dan Jumara
prof. dr., Iasi
Tabrez Hossembacus
student medicina, din Ins. Mauritius
Dragos Vladimir Ciuc
broker asigurari, din Iasi
Mihaela Iosub
Inspector, Cons. Judetean iasi
Florentina Buga
consilier, Cons. Judetean Iasi
Carmen Jumara
prof. dr., Iasi
0
FCsemnez si eu, Florin Caragiu, editor, Bucuresti. Mi se pare absolut normal sa se caute a fi pastrate locurile cu traditie.
In alta ordine de idei, felicitari pentru lansarea volumului tau, care personal mi-a placut mult, Din pacate insa am ratat ocazia de a ajunge la aceasta lansare.
In alta ordine de idei, felicitari pentru lansarea volumului tau, care personal mi-a placut mult, Din pacate insa am ratat ocazia de a ajunge la aceasta lansare.
0
APAlin Pavel,
manager, Cluj-Napoca
manager, Cluj-Napoca
0
AUMulțumesc frumos tututor, fiindca ați reacționat prompt. În scurt timp voi trimite scrisoarea către Primărie, deși, după cum spuneam, nu cred să mai fie șanse de salvare.
Problema orașului Cluj-Napoca este paradoxal cea a unifomizării. Nu cunosc alte orașe într-atât încât să îmi pot exprima o idee și despre evoluția lor. Mă gândesc însă, ce a făcut această schimbare de regim? Pornesc dintr-un punct, de la dorința de a ne democratiza viața și ajung la cel al anului 2007, în care constat că democrația nu a dus și nu tinde decât spre uniformizare. Comparativ, observ că valorile și personalitatea orașului sunt subminate prin eradicare. Se dă cu o bombă de ultimă generație la ținte precise, în locuri în care personalitatea orașului îl desemna a fi distins și ca în poveste, în decurs de zile, fața vechiului loc, mutilată, primeste tot ce-i trebuie pentru a funcționa perfect, ca o bancă ce are aceeași utilitate, activități și formă în întreaga țărișoară. Și dă-i cu băncile și dă-i cu magazinele scumpe, de parcă românul ar fi cel mai mare bancher și bogătan din Europa. Uite cum vine uniformizarea instituțiilor, socializarea, dar nu-i mai zicem așa, îi zicem mai frumos: globalizare!
Ne doare nu numai pentru Croco ci și pentru Librăria Coșbuc, Hotelul Continental, Cafe Bar, Someșul, Cinematograful Muncitoresc, Cinematograful Timpuri Noi, Cofetaria Trandafirul, Statuia lui Lucian Blaga, Galeriile de Artă de pe Iuliu Maniu și multe altele de care nici nu-mi amintesc acum. Unde se duce sufletul orașului, fără toate acestea? Ce se va mai modifica, ce se va mai șterge de pe fața pământului, cu aceste bombe, programate să cadă pe simbolurile orașului Cluj-Napoca?
Cu adevărat, îngrijorător de trist!
Problema orașului Cluj-Napoca este paradoxal cea a unifomizării. Nu cunosc alte orașe într-atât încât să îmi pot exprima o idee și despre evoluția lor. Mă gândesc însă, ce a făcut această schimbare de regim? Pornesc dintr-un punct, de la dorința de a ne democratiza viața și ajung la cel al anului 2007, în care constat că democrația nu a dus și nu tinde decât spre uniformizare. Comparativ, observ că valorile și personalitatea orașului sunt subminate prin eradicare. Se dă cu o bombă de ultimă generație la ținte precise, în locuri în care personalitatea orașului îl desemna a fi distins și ca în poveste, în decurs de zile, fața vechiului loc, mutilată, primeste tot ce-i trebuie pentru a funcționa perfect, ca o bancă ce are aceeași utilitate, activități și formă în întreaga țărișoară. Și dă-i cu băncile și dă-i cu magazinele scumpe, de parcă românul ar fi cel mai mare bancher și bogătan din Europa. Uite cum vine uniformizarea instituțiilor, socializarea, dar nu-i mai zicem așa, îi zicem mai frumos: globalizare!
Ne doare nu numai pentru Croco ci și pentru Librăria Coșbuc, Hotelul Continental, Cafe Bar, Someșul, Cinematograful Muncitoresc, Cinematograful Timpuri Noi, Cofetaria Trandafirul, Statuia lui Lucian Blaga, Galeriile de Artă de pe Iuliu Maniu și multe altele de care nici nu-mi amintesc acum. Unde se duce sufletul orașului, fără toate acestea? Ce se va mai modifica, ce se va mai șterge de pe fața pământului, cu aceste bombe, programate să cadă pe simbolurile orașului Cluj-Napoca?
Cu adevărat, îngrijorător de trist!
0
SPam crezut ca croco este un papagal, cel mult un crocodil.
piata blaga fara blaga?
gabitza plange dupa croco.
croco este unic!
si noi si bucurestenii ne dam intalnire la ceasul de la universitate, desi nu mai exista de cativa ani!
multa putere impotriva ghearelor nemiloase ale bancii.\\moarte multinationalelor si multinationalilor din aceasta tara!
piata blaga fara blaga?
gabitza plange dupa croco.
croco este unic!
si noi si bucurestenii ne dam intalnire la ceasul de la universitate, desi nu mai exista de cativa ani!
multa putere impotriva ghearelor nemiloase ale bancii.\\moarte multinationalelor si multinationalilor din aceasta tara!
0
RA77. Ioana Adina Rugescu
biolog- Bucuresti
Daca exista cineva care poate pune atata suflet...trebuie ajutat! Semnez si eu!
biolog- Bucuresti
Daca exista cineva care poate pune atata suflet...trebuie ajutat! Semnez si eu!
0
NA78. Livia Beju
ziarist, plecată din Cluj de 4 ani
Subscriu la tot ce s-a spus cu lacrimi în ochi, pentru Clujul sufletului meu unde am trăit cei mai frumoși ani din viață (\"acasă\" al meu), și semnez și eu. Nu mi-a venit să cred când am citit, deși știu cum banul face legea peste tot. N-am știut nici de statuie! N-am decât cuvinte de revoltă și dispreț!!!!
ziarist, plecată din Cluj de 4 ani
Subscriu la tot ce s-a spus cu lacrimi în ochi, pentru Clujul sufletului meu unde am trăit cei mai frumoși ani din viață (\"acasă\" al meu), și semnez și eu. Nu mi-a venit să cred când am citit, deși știu cum banul face legea peste tot. N-am știut nici de statuie! N-am decât cuvinte de revoltă și dispreț!!!!
0
MZ
mihai
mihai zabet - inginer instalator poet prozator ziarist filosof fotograf si viitor regizor intr-un cuvant wise ass
ps. dar unde semneaza domnul anghel pop? un literat de valoarea lui cu doctorat in filologie si traitor pe meleaguri ardelene? ciudat
mihai zabet - inginer instalator poet prozator ziarist filosof fotograf si viitor regizor intr-un cuvant wise ass
ps. dar unde semneaza domnul anghel pop? un literat de valoarea lui cu doctorat in filologie si traitor pe meleaguri ardelene? ciudat
0
LMSunt întrutotul de acord cu demersul tau. Ader!
Laurențiu Mihăileanu
scriitor, Cluj-Napoca
Laurențiu Mihăileanu
scriitor, Cluj-Napoca
0
MPMihaela Pop,
ardeleancă
ardeleancă
0
ANAdela Nistor
Studenta, Facultatea de Medicina, Cluj-Napoca
Felicitari, Adina, pentru lansare! :)
Studenta, Facultatea de Medicina, Cluj-Napoca
Felicitari, Adina, pentru lansare! :)
0
F-numa câteva ceasuri despart clujul de inima mea.te-am invitat la sărbătoare strigată în cluj privind sunetul doamnei tatiana stepa în două zile de octombrie 19 și 20 club autograf și casa armatei printr-un mesaj.ai răspuns întrebând ce eveniment se află!bun! dincolo de intenția ta locuiesc o altă întrecere de întrebare:încerc o mirare de conștiință adică întrebând pe tine de ce mai întâi nu ai pus la drum înrâlnire cu domnu primar și abia apoi atenționate că io doamnă așa cred de cuviință să mergi la conducătoru să bați la ușa abia apoi la poarta lumii.
am găsit Clujul dumneavoastră înalt frumos și curat cu oameni înalți și frumoși...găsesc aici trebuință de a sublinia înaltul prin fapte.Refuz să cred că dumneavoastră doamnă mersu la primaru și întrebatu vorbitu etc etc etc....
am găsit Clujul dumneavoastră înalt frumos și curat cu oameni înalți și frumoși...găsesc aici trebuință de a sublinia înaltul prin fapte.Refuz să cred că dumneavoastră doamnă mersu la primaru și întrebatu vorbitu etc etc etc....
0
DSDana Stefan
Absolventa a Facultatii de Arte Plastice si Decorative \'Ion Andreescu\' -design vestimentar- Cluj-Napoca.
In memoria lui Lulu.
Absolventa a Facultatii de Arte Plastice si Decorative \'Ion Andreescu\' -design vestimentar- Cluj-Napoca.
In memoria lui Lulu.
0
F-că după ce am făcut datoria de a spune cam cum ce și cum aș fi făcut...așa că semnez a fi fiind alături Florian Silișteanu om în devenire Clujean
0
AUVa multumesc tuturor pentru semnături și implicare!
Multumesc Amalia, Flavia, Florin, Adela și pentru gândul cel bun, de întâmpinare și bucurie la evenimentul din București!
Florian, mai întâi, hai să-ți spun că nu stiu daca adresarea este una tocmai potrivită, fiindcă sunt celibatară prin convingere și absolut liber arbitru. Apoi, mai îți spun că eu am rămas cu câteva sechele de pe urma unor nenorociri care mi s-au întâmplat ani la rând, una dintre ele este că de 8 luni nu mai deschid televizorul, radioul, nu citesc presa, decât cea culturală, din când în când. Nu știu ce se întâmplă în lume, țară, oraș! Așa că, evenimentele care se întâmplă și de care aflu, ajung la mine doar prin anunțuri directe, mailuri sau dacă apuc să văd vreun afiș. Și cum la capitolul mediatizare, Clujul nu stă foarte bine, eu țin cont de asta și printr-un soi de voluntariat, care nu știu dacă își are întotdeauna rostul, mediatizez pe site-urile pe care le accesez informațiile pe care le aflu. Afișul cu Tatiana Stepa l-am văzut, însă observând data și ora, imediat mi-am și șters evenimentul din memorie, fiindcă, trebuie să-ți mai spun că teatrul nostru pregătește un festival, care începe de mâine și o premieră. Așa că eu ajung acasă după orele 20, când pic de oboseală. Și asta se întâmplă din septembrie, de la începutul stagiunii, fără sâmbete sau duminici libere. Evenimentul de la București s-a pliat foarte bine pe o problemă de delegație legată de serviciu, așa că a trebuit să profit și să mă bucur și de această lansare și mai ales de prieteni atât de minunați, alături. Regret că nu am putut fi prezentă, dar nu aveam cum. În ceea ce privește o eventuală întrevedere cu domnul Primar al Clujului, se vede că nu ești clujean, cca să știi cum stau luctrurile: pentru a ajunge eu să vorbesc cu dânsul, trebuie să depun o cerere, care este înregistrată, apoi să stau la rând și să ajung la vorbitor, în cel mai bun caz, peste o jumătate de an. Altfel, nu se poate! Decât dacă l-aș fi prins pe stradă să-l abordez cu această problemă. Dar nici așa nu am cum, cu programul pe care îl am.
Problema cafenelei a fost dezbătută când eram la București, într-un miting de protest, iar eu am aflat prin telefon și am acționat abia după ce am ajuns acasă, adică după ceva zile bune. Sunt conștientă că nu prea am sorți de izbândă, dar, ca un clujean care își iubește orașul, vreau cel puțin să trag un semnal de alarmă. Nu pot, altfel! Să înțeleagă edilii și oamenii cu bani, că bunurile publice, cu istorie aparțin nu numai proprietarilor de drept, ci tuturor! Mâine, dacă îmi permite programul, voi trimite scrisoarea. Sigur că mă pot și întâlni și pot fi purtător de cuvânt al tuturor semnatarilor de aici, dar asta s-ar întâmpla extrem de târziu. Ceea ce regret eu este că publicând un eseu pe tema Clujului european, absolut toate ideile și propunerile pe care le-am făcut pentru a corecta și îmbunătăți imaginea și civilizarea orașului au ajuns la cine trebuia, au fost procesate și aplicate, cu succes - această doleanță de acum și anume aceea de a salva simbolurile orașului, însă, nu știu dacă va mai putea fi luată în calcul. Totuși, voi încerca! Speranța moare ultima! Deși spun asta cu durere.
Mulțumesc vouă pentru că vă pasă!
0
AUAșa e Livia, ești dintre cei care știu ce înseamnă acel simbol al orașului, chiar departe fiind, în Iași. Mulțumesc foarte mult pentru implicarea ta și a prietenilor noștri! Voi scrie despre toate amintirile noastre de la Croco și deși toate sunt amuzante, cred că o să-mi vină foarte greu să le pun pe hârtie. Măcar așa să rămână viu!
0
MMMIHAI CALIOPIA MARILENA
Educator puericultor si studenta UBB Cluj
Educator puericultor si studenta UBB Cluj
0
AUȘi o să fac o grămadă de copii ale listei acesteia.
Și o să tapetez stâlpii și geamurile de la Croco, cu ele!
Și o să trimit și articole în presă, să nu se mai distrugă amintirile orașului acestuia!
Și o să tapetez stâlpii și geamurile de la Croco, cu ele!
Și o să trimit și articole în presă, să nu se mai distrugă amintirile orașului acestuia!
0
MGAdina,
O cauză pierdută? Legile concurenței. Depinde de răspunsul la cîteva întrebări.
Orice petec de pămînt și orice clădire are un proprietar. Nu știu dacă Croco a fost proprietar și a vîndut ori a fost un chiriaș. Dar se pare că era un loc unde profitul nu se prea înghesuia. Deci atîta timp cît s-a făcut o licitație de vînzare sau de închiriere, atîta timp cît totul a fost legal, atîta timp cît Croco nu a putut lupta cu banca respectivă înseamnă că a pierdut. Dar Croco a pierdut pentru că nu a fost iubit îndeajuns de oameni de genul celor care se semnează aici și care nu s-au constituit într-o firmă cu obiectul de activitate același, oameni care nu s-au dus să liciteze și să cîștige și apoi să pună în aplicare continuitatea. E ușor să plîngem după cornul cu iaurt, e mult mai greu să ne ducem să mulgem vaca, să facem iaurtul, să plătim salariile brutarului, vînzătorului, contabilului, iar la sfîrșitul zilei să mai rămînă ceva pentru osteneală celui care se numește proprietar.
De aceea, văd fără rost acest demers, mai ales semnăturile de sub ele, dacă nu s-au tras sforile la timp, de aceia care ar fi putut sau ar fi contat.
De aceea vin și spun: să-mi fie rușine mie, care am lăsat să moară Croco și aroma amintirilor de acolo, să-mi fie rușine că spun că sunt mic și nu pot să fac nimic! Acela care deschide banca aceea cum a putut?
O cauză pierdută? Legile concurenței. Depinde de răspunsul la cîteva întrebări.
Orice petec de pămînt și orice clădire are un proprietar. Nu știu dacă Croco a fost proprietar și a vîndut ori a fost un chiriaș. Dar se pare că era un loc unde profitul nu se prea înghesuia. Deci atîta timp cît s-a făcut o licitație de vînzare sau de închiriere, atîta timp cît totul a fost legal, atîta timp cît Croco nu a putut lupta cu banca respectivă înseamnă că a pierdut. Dar Croco a pierdut pentru că nu a fost iubit îndeajuns de oameni de genul celor care se semnează aici și care nu s-au constituit într-o firmă cu obiectul de activitate același, oameni care nu s-au dus să liciteze și să cîștige și apoi să pună în aplicare continuitatea. E ușor să plîngem după cornul cu iaurt, e mult mai greu să ne ducem să mulgem vaca, să facem iaurtul, să plătim salariile brutarului, vînzătorului, contabilului, iar la sfîrșitul zilei să mai rămînă ceva pentru osteneală celui care se numește proprietar.
De aceea, văd fără rost acest demers, mai ales semnăturile de sub ele, dacă nu s-au tras sforile la timp, de aceia care ar fi putut sau ar fi contat.
De aceea vin și spun: să-mi fie rușine mie, care am lăsat să moară Croco și aroma amintirilor de acolo, să-mi fie rușine că spun că sunt mic și nu pot să fac nimic! Acela care deschide banca aceea cum a putut?
0
AUMaria, repet, stiu ca nu mai avem sanse! Lucrurile sunt tardive, intr-adevar. Dar doresc sa atrag atentia, ca pe viitor sa nu se mai intample asemenea lucruri. Este singurul lucru pe care mai pot sa il fac acum, din pacate. Da, exista probabil o sansa, insa nimeni nu a reusit sa o fructifice. Eu, nici macar nu eram in Cluj. Cred ca trebuie sa atraga cineva atentia pentru a nu mai fi distruse in continuare simbolurile. Asta doresc acum. Cred ca macar atata se poate face cu aceasta lista.
0
NTLa Haidelberg sunt localuri care de sute de ani primesc generații de studenți. Într-unul am văzut fotografii din secolul XIX care prezentau acele \"Frății\". Aci se întâlneau, și se întâlnesc, absolvenții diferitelor promoții sărbătorind revederea cu bere și cântec \"ca pe timpuri\" În\"Haidelbergul Transilvaniei\" nu se întâmplă așa. De aceia pot dispărea simboluri, ca cel în discuție
0
medic si poet Sirian
absolvent al facultatii de medicina si farmacie din Cluj-Napoca.