nu iubesc

parca e aici o anumita forma de singuratate a iubirii, ca o renuntare, ca un sacrificiu ...poate o *neiubire* bolnava de preaplinul iubirii? citesc si raman oarecum suspendata intr-o intrebare sau un raspuns pe care doar le intuiesc...

o poezie care merită o stea roșie pentru sensul ei, pentru arta cu care s-a redat o stare - renunțarea la viața din pîntece ca urmare a unei neiubiri
cel mai important moment al poeziei - am văzut femeia îndragostită:
sângera
și lepada
într-o movilă albă de nisip - aici găsești semnificația, aici găsesti valoarea
sper sa fi vazut in interiorul ei
e prima poezie citită la tine Adelina și mai revin cu plăcere

adelina,
un poem plăcut dar
rețin pentru inimă și gând

\"am văzut femeia îndragostită:
sângera
și lepada
într-o movilă albă de nisip\"

îmi place modul în care redai momentul și lași cititorul să intre în sensurile cuvântului.

felicitări, pentru un poem deosebit!

cu sinceritate,
teodor dume,

ioana matei, iti multumesc. suspendarea in care ai ramas ma bucura. speram asta.

silvia goteanschii
stelute rosii? ce sa facem noi cu stelutele?!...un cititor castigat e mai bun ca orice steluta. multumesc.

teodor dume,
cred ca daca intr-o zi n-ai sa mai vii pe-aici am sa ma las de scris:). cine trece o data inseamna mult, dar cine trece de doua ori inseamna enorm. ce sa mai spun despre cititorul care revine in mod constant!!...

ioana matei, silvia goteanschii, am omis din graba sa va adaug numele la titlul raspunsului-comentariu de mai sus. scuze.

iti multumesc foarte mult,Adina. cind iti place tie o poezie de-a mea sarbatoresc. uite si Bubulici sarbatoreste: bea apa de la papagali

imi place in mod special aceasta lepadare si sangerare in movila alba de nisip e destul de sugestiva.
cu stima

mahmoud, multumesc pentru semn. te mai astept.

secvența cu femeia pe movila (albă) de nisip
m-a lovit cumva în plexul solar
și simt că nu mai am aer...

sfat: încearcă să-l săruți tu sau, mai bine, lasă-l...

:) multumesc, tudor, pentru sfat. am optat pentru \"mai bine, lasa-l...\"

da, e mai bine așa.
acum, încearcă să devii stăpînă deplină
peste cuvinte.
învață să-ți gestionezi cu maximă
eficiență
ratările...
ascunde-ți cît mai bine
disperarea
respiră și, mai ales, trăiește...

credeam ca poezia a fost creata special pentru \"ratari\", pentru exprimarea disperarii si pentru folosirea limbajului fara dorinta de a mai gestiona cuvintele. sa nu fie asa, tudor? ca, daca te citesc...ma regasesc foarte bine in versurile tale.

poezia e legată mai mult de ratări decît de victorii, așa e...
dar, uneori, în viața reală, gestionate bine, eșecurile ne pregătesc
pentru victoria ce va urma.
m-aș bucura să aflu că ai trecut peste acele stări ale răului!