Adela Setti

reașează elementele în locurile lor firești, readuce iubirea în primplan. plăcut \"Tu nici nu erai-
Numai un abur din pâine
Te ridica de subțiori
Ca pe un spic de grâu retezat.\"
Adela

e [doar] un text marginal, sosit cumva post+festum, la multă vreme după ce credeam că am încheiat seria. mă bucur că ți-a plăcut.
Adela

era o piesă destul de electrizantă, în ciuda mesajului transmis. cred că asta se întâmplă și cu textul de față. dincolo de anestezie, se presimte un clocot interior nestăpânit. o stare atât de acută, în fapt, încât se traduce ca nevoie de anestezie: și este un vers care trădează această nevoie: \"anesteziază-mă lent de la măduvă până în suflet\"
eu îl citesc ca pe o poezie a ebuliției din interiorul crizei ce precede o izbucnire. poetică, din ceea ce știm deja :)
Adela, cu drag

tare mă bucur că ați citit și v-a plăcut, că la un moment dat chiar voiam să renunț la textul ăsta. there was a hard birth :)
Adela

sau aproape, povestea păsărarului este tristă și sensibilă, frumos adusă din condei.
de la o scenă la alta, imagini proaspete:
\"A căzut pană cu pană, rar.\"
\"Mi s-a scurs trupul ei printre degete
- fin ca nisipurile, sclipind ca amnarul -\"
\"boabe de struguri cu sînge de taur.\"
\"După ce mor, legănați-mi pe mîini
un trup de pasăre. Liturghie.\"
frumos. dincolo de clișeu, chiar dacă se strecoară cu grație printre câteva, textul e salvat în ansamblu.
Adela

ca și când ai merge spre oglindă și ai vedea dintr-o dată de partea cealaltă. un discurs construit pe două planuri, cu rădăcini adânci în viață și moarte. față și revers. limbajul e atât de simplu și mesajul atât de limpede încât... nu am ce-ți face, trebuie să te înstelez.
Adela

povestea asta se scrie singură, te rog să mă crezi. nici măcar eu nu m-aș fi așteptat la o asemenea întorsătură :)
Adela

da, este filmic. mulțumesc pentru vizionare :)
Adela, cu drag

da, sunt dubios de fericiți cei care au stări sufletești muzicale și care transformă realitatea disonantă în eufonii senzoriale. doar fericiți, de fapt. dubios doar pentru cei din afară, pentru trecătorii \"absenți\", preocupați de existență în gregaritatea ei. bine înțelegi tu :)
Adela

ce am încercat eu să scriu aici a fost despre starea pe care ți-o dă muzica atunci când o asculți implicat. cumva te redă ție însuți, aducând la suprafață stări și evenimente legate de stări pe care altfel nu le accesezi. nu am mers mai departe, pentru că muzica nu poate fi tradusă, doar efectele ei, mai târziu după ce apar suficient de des încât să poată fi încredințate cuvântului.
dacă am captat starea, e bine.
mulțumesc amândurora.
Adela, cu drag

citind, nu știu de ce m-am simțit în mijlocul unui carnaval medieval. cred că cineva ar trebui să recomande povestea aceasta, eu sunt în stare momentan doar de un fel de uimire, ca în fața unui tărâm miraculos proaspăt descoperit.
Adela

imaginea de ansamblu e o hartă colorată în tonuri ușor desaturate. hartă de stări, pentru că drumurile tale sunt aici stări de spirit, amestecate uneori cu senzații. un text compact.
și muzicalitatea dată de cezură, constant, ca aici:
\"poate nu totdeauna se întâmplă, dar străzile
pe care treci sunt, datorită ție, o coadă de păun
legată în urma unui animal masiv./\"
\"ziua aceea pare un clitoris cauterizat. n-am voie să mă excit
să privesc rețelele de gânduri călcând pe treptele sordide
ale identificărilor./\"
\"toate drumurile făcute se strâng în acest oraș
spre franța nu mai pleacă decât cei care vor să se arunce
de pe poduri./\"
respectele mele :)
Adela, cu drag

rătăcită din grabă și entuziasm.

\"te aștept la ultimul etaj al blocului acesta
care încă nu s-a construit\"
țin să îți spun că textul acesta mi-a plăcut mult. e ca o călătorie prin ochiurile timpului, destrămate de pisici. trasmite o senzație de libertate acută și în același timp resemnată de a nu se putea supune. o atmosferă cu iz urban și totuși proaspăt pentru că răcoarea ploii traversează tot poemul, de la un capăt la celălalt. de citat, ar trebui să citez tot.
în umila mea opinie, ar trebui recomandat, pentru forța interioară degajată, pentru curgerea fără sincope a scriiturii.
eu pot doar înstela. și o fac cu multă plăcere.
Adela

în câteva linii ai reușit un tablou complet cer versus pământ, păstrând doar ceea ce este frumos și pur din amândouă, pe filiera timp.
înstelez. și da, ar trebui să fie pe prima treaptă, acest text.
Adela

Mădălin și Ligia. mă bucură semnele voastre.
Adela

mulțumesc. aștept :)
Adela

Life, as it is
frumoasă, atunci când le e bine. grea, atunci când se izbesc de ceva / orice. plictisitoare, când pierd din vedere totul, mai puțin propria sastisire. re la ti vă pentru că re-simțită ca realitate obligatoriu constatabilă. neglijabilă dacă se petrece starea de surf / valul. ciudată, atunci când presupune un mic efort de înțelegere. conglomerat de date / procese / dinamică / energie. rareori, pentru că nimeni nu e realmente dispus să învețe obiectiv. a bitch, atunci când le zădărnicește planurile de a o lua în posesie. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ș.a. la fel de inexacte.



Life, as is should be
carte scrisă pe foi de calc. accesată permanent / simultan. în / din noi. stare de grație naturală. ne-determinată. conștiință apriori / memorie aposteriori. timp / spațiu - subțiate > disoluție. trupul - sugativă cu pori deschiși în Aleph. umanitatea ca palimpsest / niciun rând vreodată șters. ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ... ș.a. la fel de utopice.

ai dreptate. e limpede că cineva care știe cum să sfârșească nu are nevoie de observator cu tendințe consolatoare.
Adela