(sunt texte, Inny)

Și dacă nimic nu s-a petrecut așa cum mi-ai spus? Dacă de fapt tu ești cel ce mă scrie? Zi de zi, hotărându-mi durerile moartea evadarea. Când scriitorul și personajul sunt una, personajul are \"avantajul\" de a-și supraviețui. Așa spuneai cândva. Poate că de fapt toate fotografiile tale, toate albumele tale arse, toate printurile lipite și dezlipite de pereți ca de față sunt texte, Inny, iar unul din ele sunt eu. Figura patetică născută din dorința ta pernicioasă de moarte, din experiențele tale aflate la limita suportabilului, ori a extazului, ori a ridicolului. Un manechin făcut să arate încântător, pe care îl întorci pe toate fețele, îl contorsionezi în toate pozițiile, îl luminezi din cele mai neașteptate colțuri, cu care te joci de-a studioul și pe care îl expui în vitrine divers colorate, după moods. Te-au neglijat, din cauza asta ai trecut prin iad, și i-ai fi dorit morți. Așa s-au născut părinții mei. ___ Copyright Adela Setti