Fata de alături

poartă roșu burgund uneori turcoaz știu asta după cum se schimbă lumina în dreptul ușii mele închise la răsărit clinchetește o aud când vine când pleacă și când adoarme liniștea e aspră cum e liniștea frunzei când s-a oprit nimeni nu știe mai mult despre ea o cheamă inn ca pe giulgiuri miroase a toamnă a fragi și a încă ceva nedeslușit într-o zi depărtată îmi va bate în geam am aflat de la vrăbii că-i place să stea de povești cu bătrâne obscure prin cartierul semit ___ Copyright Adela Setti