Day 7

zeul se amuză candid un copil purtător de cuțitaș taie linia orizontului pe acoperișuri atent la detalii precum vrăbii pisici și urme de ploaie oamenii-s toți în umbră nu pot fi atinși cu excepția celor ce singuri aleg să sară prea sus și ies definitiv din cadru mi-ar plăcea să mă aflu la Jaffa acum să port eșarfa aceea albastră și să îmi decupeze fața doar un grilaj ales să stea în primplan între mine și posteritate dar oamenii-s toți în umbră nu pot fi atinși cu excepția celor ce singuri aleg să vină aproape și intră definitiv în cuvânt zeul înalță zmee zeul râde tembel zeul doar gângurește zeul se resoarbe într-un pântec steril și oamenii se întorc toți în umbră ies din cadre și din cuvinte singur rămâne expus un chip cu urme de ploaie pe cuțitaș și zmee crescând din umeri am sărit prea sus am sărit prea sus am sărit prea sus am sărit prea sus și m-am dat la o parte _______ Copyright Adela Setti