iubirea e un set de semne cojite.
oamenii trec unii prin alții ca moleculele canceroase
lăsând dâre de bale în urmă
necesitatea de a pretinde.
frica dezlipirii.

în ciuda tăcerilor strânse ca pielea pe degerați
în ciuda cuvintelor putrezite pe forceps
pășesc mână în mână și cred
că sunt unul.

nenumărate perechi de barbie și ken.
nimeni n-ar ști să spună exact care sunt eu care ești tu.
pe fețele noastre aceeași expresie.
între noi aceleași semne cojite.
în noi aceleași noduri strânse
autonom.

întâmplările noastre
mereu aceleași mereu limitate își mușcă
la capătul fiecărei zile coada.
un boa constrictor pe namcezice.
cu puls de plastic.

____
Copyright Adela Setti