Lucian Blaga›Poezii
(493 texte)Catren
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet) (Spune-mi tu, subt curcubeu, Ileană,)
Spune-mi tu, subt curcubeu, Ileană, ești bucuria și norocul meu? Mi-ai căzut în cale ca o geană dintr-o pleoapă a lui Dumnezeu.
1939!
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
Îi este pustiului sete de sfinți și de rouă. O mie nouă sute treizeci și nouă! An fără rouă. De semenii noștri, de-așezăminte, de-abia
Cutreier
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
Mă plimb pe pămînt, enigmă-n cuvînt, făptură în haină, o taină în taină, cînd miez, cînd veșmînt. Mă plimb pe pămînt subt ceruri de
Noapte de mai
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
Jos prin ierburi, printre lemne, uhuit s-aude, semne. Rar un foșnet, rar un murmur. Sus e zodie de gemeni. Toate cîntă pentru semeni. Toate
Cuib de rîndunică
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
Pentru Tudorel În cuibul de-argilă, subt streșini, stau puii - ghirlandă de capete. Hei, departe ei cată, departe în landă. Peste cîmp cu
Motto
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
Pămîntul e îrourat la ceas de noapte, ochiul meu - totdeauna.
Motănelul
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
Spuneți-mi dacă aduce măcar pe departe cu semenii săi. Cînd se răsfață e parcă puțin mai altfel prin toate-ale sale, prin linii, prin unduire,
Bihorelul
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
Vînt de inimă amară, Bihorelul suflă-afară. A ajuns prin spini și ruji Fără nume pîn\' la Cluj. Vînt de inimă amară, Bihorelul
Îngerul
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
Cînd vine din ceriști, descinde firesc întrupat și nicidecum ca o rară minune. Pe drum, cînd apare, ia chip zburător, de pasăre-om, de-animal
Colț medieval la Cluj: 1570
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
Pe lîngă Bastionul Croitorilor, pe strada unde stau alături biserica reformată și alte case cu ogive medievale, o întîmplare se repetă,
Psalm dragostei
figurează în ciclul, abandonat de poet, Ecce tempus
E încă în mine greul pietrelor dintre cari m-am ridicat cînd zi s-a făcut. Dragoste, împrumută-mi tu ușurința cu care norii albi umblă-n azur
Munca pleopelor
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
O muncă de fiecare clipă, de fiecare, îndeplinesc pleoapele. Are nevoie de ea subt zare lumina noastră. S-o săvîrșească de dimineață pîn\'
În loc de bună dimineața
figurează în ciclul, abandonat de poet, Legenda
Într-o zi de basm înalt am plecat cu muzele - să-și vînture sub cer brumat inima și bluzele. Colo sus pe mîndra coamă ele vor să treacă-n
Printre culori
figurează în ciclul, abandonat de poet, Ecce tempus
O, aceste frumseți, o, culorile ireductibile, sfinte ca zeii! Printre culori - în văile patriei fluieră Pan. Printre culori - o umbră de
Orga
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
Ai intrat în tinda marei catedrale s-asculți orga, cu țevi de vînt, furtunoasă cîntînd. Și-auzi pe Dumnezeu prin înălțimi din toate degetele
Măgărușul
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
Văzui cîndva prin munți iberici, ca de lună, aridă curte, stînci și-o dogorîtă vatră, o așezare unde om și floare, piatră își potriveau
Veșnicii
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
Sînt veșnicii de multe feluri. Lesne nu-i pe toate să le știi. O veșnicie poartă numele Sărutare. Alta se cheamă Uitare. Cunosc o veșnicie
Mult mă miră stea și trup
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
Multă mă miră stea și trup, frunză și lumini ce sînt. Cît e loc și cît e gînd nu-i nimic făr\' de veșmînt. Mînecînd spre traiul
Marea cascadă
figurează în ciclul, abandonat de poet, Legenda
Un rîu, prin gene, vede marea-n depărtare: \"C-un dor mă port - nu de azi și nici de ieri - un țărm de purpură tivit cu palmieri să am, un
Inelul anului
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
Anul adaugă un inel tulpinii, cînd pomul e încă suleget, cum mirele pune miresei veriga în deget. În jocurile și frumsețea Firii puterea
Înaintarea lor și întoarcerea noastră
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
Dăinuind în noi mai mult decît în morminte, pe drumul lor viu strămoșii se uită, subt soare, mereu înainte. Prin bezna fierbinte a
Creaturi de vară
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
Pe subt brazi, pe subt bătrînii, licuricii-licurici, creaturile de vară, își aprind fosforescența străvezie, selenară. Printre-atîția
Convalescență
figurează în ciclurile, abandonate de poet, Domnia soarelui de toamnă și Ecce tempus
Să lași în urmă o iarnă cu viscole, cu tenebre și suferinți, e ușor, o, cît de ușor, cînd în martie auzi, prin frunze uscate, mari
În lumea lui Heraclit
din ciclul Mirabila sămînță (denumire dată de Dorli Blaga poemelor postume necuprinse în cele patru cicluri stabilite de poet)
Produs al aerului soarele ar fi, al vremuirii, joc al unor pămîntești stihii, așa credea-nțeleptul din Efes. S-ar plămădi solarul trup din