Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Grigore Vieru

Grigore VieruPoezii

(444 texte)

Grigore Vieru (n. 14 februarie 1935, Pererita, fostul județ Hotin, România, azi Republica Moldova - d. 18 ianuarie 2009, Chișinău) a fost un poet Biografia completă →

Prietenul

„Limpede ca lacrima” – Ed. Prut, 2013

Un prieten – ştiţi voi oare? – E comoara cea mai mare! Omul fără de prieteni E ca bradul fără cetini. Ca ogorul fără apă, Ca o mână fără

Grigore Vieru

Unde fugim de-acasă

Rădăcina de foc – Ed. Univers 1988

Dar este câte un timp Când nu mă pot înțelege Cu oamenii mari. Atunci În copil mă preschimb. Jucându-mă Mă ascund După o rază de

Grigore Vieru

Măi române

„Limpede ca lacrima” – Ed. Prut, 2013

Nu-i pe lume om frumos Ca românul ruşinos! Măi române, măi frăţâne, Ce ai tu de la ruşine?! Că păgânul tor mai rău, Mai rău urcă-n capul

Grigore Vieru

Mărul

Rădăcina de foc – Ed. Univers 1988

A căzut un măr din ram, Iar căţelul: Ham-ham-ham! – Măi căţele mititel Nu se hămăie la măr!

Grigore Vieru

Numărătoare

„Limpede ca lacrima” – Ed. Prut, 2013

Unu, doi, trei, Strângem flori de tei. Patru, cinci, șase, Florile miroase. Șapte, opt, nouă, Zece pomi cu rouă!

Grigore Vieru

Pe drum alb, pe drum verde

Rădăcina de foc – Ed. Univers 1988

Pe drum alb, înzăpezit, Pleacă mama. Pe drum verde, înverzit, Vine draga. S-o petrec pe cea plecând Pe drum alb?! S-o-ntâlnesc pe cea

Grigore Vieru

Melcul

„Limpede ca lacrima” – Ed. Prut, 2013

– Unde mergi tu, melcule? – Merg la mare, mielule! – Cum e marea, melcule? – Este mare, mielule!

Grigore Vieru

Nuca

Rădăcina de foc – Ed. Univers 1988

Patru fraţi Îngemănaţi Prinşi la joc Într-un cojoc.

Grigore Vieru

Oiţa

Rădăcina de foc – Ed. Univers 1988

Pe vale oiţa Paşte ierbuliţă, Floarea o lasă, Că-i tare frumoasă!

Grigore Vieru

Merge, fuga

Rădăcina de foc – Ed. Univers 1988

Merge, merge Elefantul greu Fuge, fuge Iepuraşul meu. Merge, merge Melcul cel încet. Fuge, fuge Vântul prin făget. Merge,

Grigore Vieru

Podul

„Limpede ca lacrima” – Ed. Prut, 2013

Lui Florin Piersic Cu trei cuie-am început Pod şi punte peste Prut. Cu trei cuie neîntregi Pod şi punte cum să legi?! „Doamne, Doamne,

Grigore Vieru

Copilul care am fost

„Limpede ca lacrima” – Ed. Prut, 2013

Lui Iacov Achim Am îmbătrânit. Scriu caligrafic și mășcat Ca în primul an de școală. În fiecare dimineață Îmi bate la geam Copilul care

Grigore Vieru

Mama, a doua variantă

„Limpede ca lacrima” – Ed. Prut, 2013

Mama coace pâine, Soare în ferestre, Soarele e unul, Mama una este.

Grigore Vieru

Pe munte la Predeal

Rădăcina de foc – Ed. Univers 1988

Lui Mihai Drăgănescu Va fi! Pe Terra cea bătrână Amirosind a flori de tei, Va merge Dumnezeu de mână, La Paşte, cu românii mei. Şi

Grigore Vieru

Melcul, a doua variantă

„Limpede ca lacrima” – Ed. Prut, 2013

Melcii când muncesc la casă, Şi-o fac cât mai arătoasă. Dar nici unul nu încearcă Să şi-o facă şi mai largă. Fără scule, fără

Grigore Vieru

Inscripție pe o vioară

Rădăcina de foc – Ed. Univers 1988

Din bunuri Câte fostu-ne-au lăsate, Eu am păscut înfometat Ideea Pe dealurile cele mai Sărate, De-aceea ars mi-i

Grigore Vieru

De-ai curge tu, Prutule

„Limpede ca lacrima” – Ed. Prut, 2013

Lui Dumitru Fărcașu De-ai curge tu, Prutule, De-ai curge pe Nistru, Să nu mă mai desparți De frații mei! De-ai curge tu,

Grigore Vieru

În lacrima lor

„Limpede ca lacrima” – Ed. Prut, 2013

Lui Eugen Lungu În ochii celor dragi ne uităm, În lacrima lor. Noi știm că atât Te ține minte oglinda Cât în ea te privești. Noi știm

Grigore Vieru

Plumbuita

„Limpede ca lacrima” – Ed. Prut, 2013

Părintelui Arhimandrit Simion Tatu Miroase a fân proaspăt cosit În biserica Mănăstirii. A grâu copt după ploaie. Un glas cunoscut şi

Grigore Vieru

Mihai Viteazul

Rădăcina de foc – Ed. Univers 1988

Ageră, vitează-n toate, Retezând duşmana gheară, Spada lui făcea dreptate Cu iubire pentru ţară.

Grigore Vieru

Poem, a doua variantă

„Limpede ca lacrima” – Ed. Prut, 2013

Există o pasăre singură, Există o pasăre Care cântă sus până când Mamă devine şi piere. Există nişte pui singuratici, Există, o, nişte

Grigore Vieru

Poetul – lui Vasile Romanciuc

Rădăcina de foc – Ed. Univers 1988

lui Vasile Romanciuc Poate că, într-adevăr, poetul Ştie cu îngerii a conversa. Poate că, într-adevăr, fără de el Cuvintelor gheare le-ar

Grigore Vieru

Poem - Lui Adrian Păunescu

Rădăcina de foc – Ed. Univers 1988

De ce, o, Doamne, dăruit-ai Ochilor mei întristaţi O Ţară atât de frumoasă Şi-ndureratului meu auz Un cântec atât de ales Şi sufletului

Grigore Vieru

Piatra (1)

Rădăcina de foc – Ed. Univers 1988

Lui Ion Ghica Iată o piatră Care pe nimeni Nu a lovit. Ea stă neclintită aici Pe mormânt. Pe mormântul tău, Mamă. Cucernic o

Grigore Vieru
24 din 444 poezii incarcate