Poem - Lui Adrian Păunescu
Rădăcina de foc – Ed. Univers 1988
de Grigore Vieru(2019)
1 min lectură
Mediu
De ce, o, Doamne, dăruit-ai
Ochilor mei întristaţi
O Ţară atât de frumoasă
Şi-ndureratului meu auz
Un cântec atât de ales
Şi sufletului meu zbuciumat
Femeia fără de seamăn
Când braţele mele
Sunt încă nedestule a ocroti
Comorile ce mi-ai adus?
Dă-mi Cerul Tău,
Întregul cer în care
Să-mi găsesc părinţii
Şi pe Tine, Doamne,
Iar împreună şi nedespărţiţi
Să fim de ajutor
Şi rodnic sprijin
Acestui neam prea chinuit
Şi vremea s-o refacem!
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Grigore Vieru
- Tip
- Poezie
- An
- 2019
- Cuvinte
- 74
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 19
- Actualizat
Cum sa citezi
Grigore Vieru. “Poem - Lui Adrian Păunescu.” Clasici, Poezie.ro, https://poezie.ro/clasici/grigore-vieru/poezie/poem-lui-adrian-paunescuIntrebari frecvente
Comentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
