"vesnicie II" – 14746 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
CNCirstea Nicolae
Am scris toată viața, dar a trebuit să mi se nască prunca pentru a da piept cu cititorii... În anii ultimi de liceu profesorul de română, Pencioiu - Dumnezeu să-l răsplătească în veșnicie - îmi profila o carieră în ale literelor, că scriam bine, zicea el. Profesorul Diniș, habar n-am de mai trăiește ori nu, dar de bine tot îi urez, c-o fi aici ori dincolo, că, jur, cu mare și curajoasă deschidere m-a îndemnat să mă uit mai înapoi nițel, să-i aflu pe Hegel și Schopenhauer, pe anticii greci, pe gânditorii moderni francezi, și-mi dădea cărți îngălbenirte de vreme, broșuri de buzunar editate de edituri ce nu mai existau sub comuniști și asta fiindcă, zicea el, filosofia de-o preda la clasă era hârtie igienică. Roșie! Să fim bine înțeleși... Dar, după liceu a venit armata, facultatea și, offff, eu m-am făcut economist, casnicia și-apoi prunca. Obligații, frumoase obligații cărora ardeleanul din mine s-a dedicat cu pasiune. Scrisul a rămas într-un perpetuu plan secund. Că am mai scris câte...
38 poezii, 0 proze
Boris M. Marian fără minus
Sunt veșnic într-o închisoare iluzorie, Într-un spital ciudat, fără bolnavi, Veți spune, poezia-i provizorie salvare, Doamne, unde este Celălalt? De sus cad bivoli mari de gheață, Trăim o moarte, mai trăim o viață? Iar lacrima aduce și lumină? De unde , oare, din ființa mea infimă? BMM Gerladine Privim apocalipsul sau apocalipsa, Este o lipsă de ocupație, Balzac fie sănătos, Falnica federație alcoholizată, colhozitată, Vaze lesbiene se apropie tiptil, Ai favoriți, nu-mbraci masca, mori, Timpul tremură ca un adolescent Cu o femeie în pat, scaunele fumegă triste, Bănuiala este țeapănă, seara nu are prenume, Marmura este lucru sau odihnă? Să vii cu părinții, spuse învățătoarea, Un vecin sportiv i-a făcut doi copii la rând, Micul George a fost uitat în vitrină, Alianța dintre vulturi și capre a dus la al treilea război raional, bulevard ou-moale, așa îi spune, împușvături, este 27 dekembre, ura, liberare. BMM
165 poezii, 0 proze
BDbuga dorin
Prin lume a trecut un om si inca trece. Pe unii i-a incantat din mers, Pe altii poate suparat Pe cei mai multi ii lasa rece! Mergand mereu spre ce va fi Incearca sa traiasca clipa. O clipa ce spre vcesnicii In gandul ei-si fixaza tinta!
5 poezii, 0 proze
ABAida Boldeanu
Născută într-o banală, caldă zi de 23 iulie, când bătrânul pământ avea miliarde de ani, iar noul calendar număra 1985, când se mai adăuga incă o zi la existența tuturor, eu o începeam pe a mea! Am primit rolul principal în toate cele 22 de reprezentații ale vieții. Am avut toate momentele ce alcătuiesc garanția veșniciei fericite, diluată la infinit, nezdruncinată de acțiuni sau simțiri omenești. Iubesc tot ce e frumos, orice artă în care se pune suflet, îmi place să scriu. Nu o să renunț niciodată la asta! Prin scris, mă pot considera un om cu puteri supranaturale. Pot transforma sentimentele în ceva real, palpabil, vizibil. E minunat… Urăsc răutatea și nedreptatea. Aș vrea să aud tăcerea muților, muzica surzilor, aș vrea să pot șterge lacrimile din suflete de copil abandonate, pătrunde chemarea înțelepților. Voi rămâne spirit rătăcitor, gură mută, privire uitată în colțul unor ochi triști, pierduți printre imagini groaznice cu mine vie și clară; braț de gheață, urmă de pas, de un...
12 poezii, 0 proze
Feru Emilia
Trandafirul tainic de Feru Emilia Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Ce mi-au pătruns în inimă și în ființa-mi toată. Cine știe dacă nu parfumul M-a făcut să tresar ca dintr-un somn de moarte, Cine știe dacă nu mormântul Mi s-a deschis ziua în amiaza mare? Și soarele orbit de a sa strălucire Vrea să-i facă loc prin umbra deasă Și, lăsând în urma ei doar iubire- Razele de aur ce o înconjoară. Albul petalelor îmi dau iar aripi Să zbor, să fug în lumea mare Și ca un transcendent al nemuririi Un înger sfânt îmi dă crezare. O lacrimă ce din adâncuri iese Ca un izvor senin al veșniciei Se prelinge lin printre petale Și curge ușor crescându-mi aripi… Plutind în seninătatea măreției Petalele ca o volbură limpede zboară Și-n calea lungă, dură a vegherii Infinitul dragostei o împrospătează. Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Speranță,...
8 poezii, 0 proze
FLORIAN max
un muritor,sant eu care traiesc o vesnicie zilnic care ma amagesc si cand cant si cand plang si ...sufar de fericirea mea!
4 poezii, 0 proze
HNHoria Nițulescu
Născut pe 6 octombrie 1914, jud.Constanța, plecat în veșnicie in iunie 1982. În 1936 absolvă Facultatea de Teologie. Publică volumele „Toamnă în paradis” - 1943 și Drumul soarelui - 1944. În perioada interbelică, scrie articole la revistele Gândirea, Meșterul Manole, Sfarmă-piatră, Convorbiri literare, Dacia rediviva s.a. A luptat în al doilea război mondial pentru eliberarea Basarabiei și apoi a fost corespondent de război pe frontul de vest. După terminarea războiului a fost hirotonisit preot în comuna Vințu de Jos - Alba. Este arestat din gara comunei, în 1951, sub acuzația de crime de război. Condamnat la 5 ani închisoare. Execută o parte din detenție la penitenciarele Jilava și Aiud. Eliberat în 1954 prin grațiere. Rearestat în 1958. Eliberat în 1964, odata cu ceilalti detinuti politici. După eliberare a fost nevoit să lucreze ca funcționar la Cooperativa Progresul din București. Notiță biografică de Ioana Nițulescu
1 poezii, 0 proze
ASana sofian
Văzusem ochii tăi într-o dimineață cu ceață urcau muntele de gheață m-am gândit atunci că ploaia palmelor mele îți va fi frânghia cu care vei escalada în timp; de vrei,apucă secunda și smulge-i pilonul de sub picioare să ne fim ploaie și soare pe veșnicie...
239 poezii, 0 proze
MSMarschall / Negru Simona
mă aflu într-o stare de dilemă, pagina voastră m-a luat prin surprindere, apărând la momentul oportun... întodeauna am dorit intâlnirea cu virtualul pe meleagurile fanteziei, dorința mea împlinindu-se abia acum... sunt rătăcită de o veșnicie pe undeva între starea reală a banalității și cea imaginară a lumii sufletului, acolo unde timpul își pierde din nimicnicia lui... stau și ascult geamătul neauzit al universului și când mă întorc, nu văd decât goana cotidianului... mă împiedic, mă ridic, mă lovesc, dar nimic nu se schimbă, nici măcar nu se produce o reverberație a apei prezentului, imobilitatea asta mă omoară, așa că încerc să las și eu o dâră cât de mică în lumea diafană a fanteziei...
55 poezii, 0 proze
TJTiberiu Juganaru
M-am nascut in acelasi loc cu "vesnicia" si cred ca daca nu se intampla asa acum as fi fost mai sarac.
47 poezii, 0 proze
vesnicie II
de Michel de Valois
Mă afund în amintiri și simt că doar în aceasta mai trăiesc. Nimeni nu mă înțelege. Nici măcar eu nu mă mai înțeleg. Poate că nici măcar nu mă cunosc; poate că sinele meu s-a refulat de la sine....
Portretică râvnire
de Daniel Aurelian Rădulescu
Și soarele, din pielea-i, își face mângâieri, Iar luna-i strălucește în părul în șuvițe Și stele-i licăresc din ochii calzi, de veri Întinse pe nisip, în val de romanițe. Pământu-i tremur fin, la pas...
PE CURÂND
de gabriela stanciu
Când o frunză moartă cade Și te-atinge suspinând Nu ți-a spus la revedere Ci ți-a spus doar...\"pe curând\" Când o pasăre se duce Căutând un alt tărâm Știe că se va întoarce Și îți spune ...\"pe...
Boala noastră de poeți
de Mihail Buricea
Boala noastră de poeți e plină de dimineți de flori și de păsărele și de scufundări în stele de izvoare cristaline pe sub stâncile bătrâne de iubiri împovărate cu destinu-amestecate Cu cât timpul se...
Pană de curent
de ștefan ciobanu
s-a lăsat un întuneric în casă. unul din miile care stau deasupra orașului. îmi vine să mă urc pe tavan și să mă transform în bec. să aștept curentul electric să mă traverseze să intru în hora aceea...
Ca într-o rugăciune în vechi și-ascunse schituri
de Gabriel Dragnea
Am primit cu ceva timp în urmă cartea “Sfeșnic în rugăciune” a poetului Traian Vasilcău. Am citit-o și recitit-o și, parcă tot mai aproape de suflet se cuibăresc gândurile, destăinuirile și,...
civilizatia protezelor
de radu florin
Suntem mari, suntem mici, avem viitor?Suntem oameni dar ne purtam ca oamenii? Sau, este omul cu adevarat o valoare? Undeva prin biblie cineva a scris ca omul este creat dupa chipul si asemanarea lui...
Călătorii pe mare II
de Harold Hart Crane
- Totuși acest moment de veșnicie, De revărsări, furtuni neferecate, Înaintând, procesiuni, spre vastul Ondinei pântec ridicat spre lună, Râzând cu vălul vocilor iubirii; Vezi Marea asta, diapazonu-i...
Meditație (III)
de Laurentiu Nicolae
Norii se alungă printre ramurile mărului de vizavi, Stau aici de-o veșnicie și-o secundă, pline, Veșnicia e a mea din ziua întâia, Secunda întotdeauna îți aparține. Genunchii mă dor de la pietrele...
Tristețea omului plecat în Veșnicie
de Elisabeta Branoiu
O!... Doamne Iisuse Hristoase, plecările din această lume sunt foarte triste întotdeauna! Când sufletul desprins pleacă în larg iar toți ai lui răman pe mal... O !... cine să le înăbușe durerea...