Poezie
Meditație (III)
1 min lectură·
Mediu
Norii se alungă printre ramurile mărului de vizavi,
Stau aici de-o veșnicie și-o secundă, pline,
Veșnicia e a mea din ziua întâia,
Secunda întotdeauna îți aparține.
Genunchii mă dor de la pietrele căii
De la pământul drumului de dinaintea lui,
Genunchii mă dor de asprimea cărării,
De cântecul ierbii crescând prin ei, șui.
Am înlemnit în chemarea norilor pustii,
Împletesc trecutul-veșnicie cu prezentul-secundă,
Închid ochii și umblu cărări străvezii
Printre ramuri și stânci și sclipiri gemene de undă.
Leiden, 18 mai 2003
054.129
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Laurentiu Nicolae
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 82
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 13
- Actualizat
Cum sa citezi
Laurentiu Nicolae. “Meditație (III).” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/laurentiu-nicolae/poezie/44011/meditatie-iiiComentarii (5)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
LNMultumesc de aprecieri, Andreea. Cu acel \"intotdeauna-dintotdeauna\" din prima strofa am vrut mai degraba sa subliniez ca nu exista exceptii de la regula. O sa recitesc maine sa vad daca pot sa fac asta fara sa ma repet in doua versuri consecutive :)
0
AM\'Asfaltul\', \'lungimea de unda\' si \'vizavi\' n-au ce cauta in poezia asta. Suna strident ca neologisme, langa \'șui\', \'inlemnesc\', \'vesnicie\'.
Genunchii mă dor de asprimea cărării,
De cântecul ierbii crescând prin ei, șui.
Închid ochii și umblu cărări străvezii
si atat.
Pe restul versurilor trebuie sa mai lucrezi. Stii cum. Succes!
Genunchii mă dor de asprimea cărării,
De cântecul ierbii crescând prin ei, șui.
Închid ochii și umblu cărări străvezii
si atat.
Pe restul versurilor trebuie sa mai lucrezi. Stii cum. Succes!
0
OB
Ai atâtea de spus în această poezie, dar, te-ai grăbit să ni le împărtășești, nu le-ai \"dospit\"! Oricum, mă bucur că ți-ai amintit de site.
0
Meditatia imi pare mai mult o declaratie,
iar imaginile sunt puternice.