"ultimul poem lesbi cu johanna" – 19443 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
HMHarry Martinson
Poet, prozator și memorialist, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1974. Născut în 1904 la Jamshog, Suedia. Rămâne de mic orfan și e preluat de diferite instituții de ocrotire a copilului. La 16 ani plecă pe mare și timp de șase ani lucrează ca marinar sau ca muncitor în mai multe țări. Aceste călătorii îi vor servi ca sursă de inspirație. Ultimul său roman, "Vagen till klockrike" este dedicat în întregime relațiilor dintre oamenii "așezați" și cei rătăcitori, așa cum i-a cunoscut el însuși. Moare în 1978. Harry Martinson (n.6 mai 1904, Jämshög, Suedia – d. 11 februarie 1978, Stockholm) este un scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1974
2 poezii, 0 proze
Olariu Ioan
NASCUT IN ARAD ABSOLVENT AL SCOLI DE ARTA ORADEA DIRECTOR DE CLUB IN GIURGIU POET SI CANT AUTOR COMPOZITOR MUZICA USOARA, AUTOR AL VOLUMULUI DE VERSURI ULTIMUL ROMANTIC EDITAT LA EDITURA CRONOS 2007
41 poezii, 0 proze
NSNicolae Sirius
Nicolae Sirius (n. 1950, Lupsanu, Calarasi) este poet si dramaturg. A parasit România în 1986. A trait sase luni într-un lagar din Austria. Devine cetatean australian din 1988. În 1995, ajunge în Germania, împreuna cu sotia, Hiroko Minakami, o valoroasa pianista japoneza. Câtiva ani mai târziu (1990), se stabileste în Japonia, unde traieste în prezent, alaturi de sotie si de cele doua fetite ale lor. A debutat cu poezie în Tribuna Ialomitei (1968), publicând apoi versuri în Luceafarul (1974) si în Caietul Debutantului (Editura Albatros, 1979). Consiliul Australian de Cultura si Arta i-a oferit doua burse guvernamentale (1989, 1990). Piesa sa de teatru Ultimul dictator, Cain, Abel si Dumnezeu a fost jucata în limba engleza de La Mama Theatre, în colaborare cu Melbourne International Festival (1990) iar Court House din Melbourne i-a pus în scena Castelul (1993). Balada timpului ce plânge, piesa de teatru scrisa în lagar, în 1986, a fost publicata în româna si, sub titlul Times weeps, în...
20 poezii, 0 proze
VHVictor Hugo
Victor Hugo (n. 26 februarie 1802 - d. 22 mai 1885) a fost un poet, dramaturg, romancier și uneori pictor, de origine franceză. Scriitor romantic, a fost pair al Franței din 1845, senator al Parisului și membru al Academiei Franceze din 1841. Printre operele sale cele mai cunoscute pot fi numite Mizerabilii și Notre-Dame de Paris. Victor-Marie Hugo a fost al treilea și ultimul fiu al lui Joseph Léopold Sigisbert Hugo (1773–1828) și Sophie Trébuchet (1772-1821). S-a născut în anul 1802 la Besançon în regiunea Franche-Comté. Deși a locuit în Franța, cea mai mare parte a vieții lui, din 1851 până în 1870 a fost exilat și a locuit în Belgia, în Jersey și Guernsey. Copilăria lui Victor Hugo a fost marcată de o serie de evenimente deosebite: căderea și revenirea Primei Republici și apariția primului imperiu sub Napoleon Bonaparte. Acesta s-a proclamat împărat la doar 2 ani după ce Victor Hugo s-a născut iar până ca el să împlinească 18 ani, monarhia burbonă a fost restaurată. Tatăl lui...
58 poezii, 0 proze
Oreste
Oreste (n. Oreste Georgescu în 1891 — d. 7 ianuarie 1918) a fost un poet asociat cu gruparea simbolistă a lui Macedonski. Datorită participării la cenaclul acestuia, era etichetat chiar \"poet nou\", dar, așa cum a remarcat un critic peste doar câteva decenii, stilul său caracterizat printr-un sentimentalism dulceag este azi mai degrabă învechită. Același critic a remarcat însă ultimul volum antum \"Cireșul înflorit\", constând exclusiv din poezii de dragoste cu accente uneori inedite. Simplitatea formei conduce uneori la fericite accidente de lapidaritate bine-venită. Opere * În umbra iubirii, București, 1909; * Poezii, Socec, București, 1911; * Himera, București, 1914; * Cireșul înflorit, Tipografia George Ionescu, București, 1916.
2 poezii, 0 proze
GCGeorge Ciorănescu
George Ciorănescu (1918-1993) George Ciorănescu s-a născut la 19 martie 1918 în comuna Moroieni din judetul Dâmbovita, ca al nouălea si ultimul copil într-o familie de învătători (toti cei nouă copii se vor ilustra în munca intelectuală; maximum de notorietate îl va atinge profesorul si scriitorul Alexandru Ciorănescu). Licențiat al Facultății de Drept (1941) și al Facultății de Litere și Filosofie (1947) a Universității din București, doctor în științe politico-economice al Universității din Cluj (1946). Se stabilește la Paris în anul 1948. Diplomat al Institutului de Înalte Studii Internaționale din Paris (1949). Deputat în primul parlament european (Viena, 1954). Publică, în această perioadă, la Paris, volumele de versuri: Ystud. Poeme amare, 1950, Codicil, 1952, Poeme fără răspuns, 1952, Poeme prea târzii, 1954. Va pleca la München, unde va lucra la postul de radio Europa Liberă (1953-1955, 1958-1965). Membru fondator al cenaclului Apoziția (1969) și directorul revistei cu același...
1 poezii, 0 proze
CPConstantin Petcu
Profesor, animator literar, poet Constantin Petcu s-a născut la 16 mai 1949 (m. 6 noiembrie 1998, la Cluj), în localitatea Pogoanele. În 1980 a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității București. Peste douăzeci de ani a lucrat în învățământul buzoian, ca profesor de Limba Română, în ultimii zece ani la Școala Normală Spiru C. Haret. Și-a făcut debutul cu poezie în revista studențească Studium (1986). A colaborat la diferite ziare și reviste din țară: Viața Buzăului, Școala Buzoiană, Contemporanul, Învățământul liceal și tehnico-profesional, Vatra ș.a. Între 1979-1989 a coordonat activitatea Cenaclului literar ,,Al Sahia”, de pe lângă Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău, aici a editat Foaia literară. Aici s-au format autori ca: Mihai M. Macovei, Ion P. Iacob, Ștefan Dima, Grigore Buga, Girel Barbu, Ion Nica și nu în ultimul rând poetul și marele animator cultural Marin Ifrim care, din anul 2000, este ințiatorul Concursului Național de creație literară...
9 poezii, 0 proze
GAGheorghe Azap
n. 26 iulie 1939, Ticvaniu Mic, jud. Caraș-Severin. Poet. Studii liceale. A exercitat diverse profesii: vopsitor, expeditor forestier, voiajor comercial, învățător suplinitor, pictor de firme, muncitor necalificat (1959-1971); revine în satul natal (1972). Colaborează la: „Caraș-Severinul literar și artistic", „Flamura", „Timpul", „Luceafărul", „Orizont", „Drapelul roșu", „România literară", „Semenicul", „Steaua", „Transilvania", „Tribuna" etc. Volume publicate: Maria - o caterincă zbuciumată, versuri, Timișoara, Editura Facla, 1975; Bocceluța cu plăpânde, versuri, București, Editura Albatros, 1977; Roxana, Roxana, Roxana, versuri, București, Editura Albatros, 1978; Ețetera, versuri, Timișoara, Editura Facla, 1979; Cântece ștrengărești, versuri, București, Cartea Românească, 1981; Cuib'șorul nostru de nicicând, versuri, Timișoara, Editura Facla, 1982; Ultimul exemplar, versuri, București, Cartea Românească, 1987; Vreo carte (Curriculum vitae), versuri, Timișoara, Editura Marineasa,...
10 poezii, 0 proze
Morais, Marcus Vinicius Melo de
Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
0 poezii, 0 proze
Morais de, Marcus Vinicius Melo
Vinícius De Moraes Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
1 poezii, 0 proze
ultimul poem lesbi cu johanna
de Cătălin Al DOAMNEI
de la cursul de peratologie susținut de gabriel liiceanu am învățat că doar prostia e încremenită în proiect literatura e ceva mai elastică scriitorul e acrobatul exersând mersul pe sârmă fără plasă...
Ultimul poem
de teea mirescu
ultimul poem să fie scris cu sânge în nopți pe furiș în el să se-adune toate cuvintele mele nebune bântuind pe la porți printre strigoi vii și morți să fie in poemul din urmă ceva din destinul meu de...
ultimul poem
de Laurențiu Belizan
sunt aici și dincolo un bărbat aproape copil aproape bătrân cu amintiri irizante prinse în viscerele timpului Pendulul lui Foucault se apropie ușor ușor scrie o istorie stranie pe nisip nimeni nu va...
Ultimul Poem
de Robert Desnos
M-am gândit atât de mult la tine, Atât de mult te-am preumblat, te-am povestit, Indrăgostit de a ta umbră, Că nu mi-a mai rămas nimic din tine. Mi-a rămas să fiu umbră pribegă-ntre umbre Să fiu a...
Ultimul poem
de Corneliu Belu
Ultimul poem Rece. Nespus peisaj cu luna ce-ntunecă pașii plec sau mă-ntorc nu mai știu nu mai pot. Același blestem, tot eu, cenușa fugară să vin, nerămânând. Plictis. Liniște, hidoasă-apăsare nu mă...
Ultimul poem
de Marius Marian Șolea
Ultimul poem În poezie lumea spune că o frică nebună îi clatină mersul și moartea. culorile toate se strîng în lumină să fugă prin univers afară. de aici iau cuvinte și-mi pun în buzunare, iar...
ultimul poem
de Lory Cristea
scrisoare lui Serghei am intrat pe ultima fâșie a drumului în penumbră aceste semne din copilărie s-au ascuns sub pielea palmelor de gheață Serghei eu încă sunt viață dar un apus însângerat tot mă...
Ultimul poem
de Carmen Nicoara
Ceata… sufletu-mi e ceata, Cu ochi tristi, cu gheare lungi, Tesut intr-o forma de viata De care ti-e frica si o alungi… Nu stiu unde sa ma duc, Asa stravezie, n-am loc nicaieri; De mana-ti fireasca...
Ultimul poem
de Aurel Dumitrașcu
Alții o duc mai rău și trăiesc mai mult să vadă soarele cum răsare. (Dacă eu mai bine o duc voi muri timpuriu... ?) Și cîți ani cu lama aceasta am umblat (și) alții citind rău credeau că sînt...
ultimul poem
de Liviu-Ioan Muresan
cînd mașinile vor cuceri universul vor scrie poeme despre metale flăcări și nebuloase un fel de îndreptare matematice inexacte pentru a-și purifica extenuanta rațiune nici dragoste nici verdeață nici...