Ultimul poem

Ceata… sufletu-mi e ceata, Cu ochi tristi, cu gheare lungi, Tesut intr-o forma de viata De care ti-e frica si o alungi… Nu stiu unde sa ma duc, Asa stravezie, n-am loc nicaieri; De mana-ti fireasca vreau sa te apuc, De visurile tale de azi, de ieri… Dar tie ti-e frica si te-ai ascuns Unde ceata nu poate patrunde, In lumea dorurilor ce au apus, A altor iubiri ce rasar arzande. Cu ghearele-mi lungi, fioroase, Mi-am apucat durerea ce mi-a ramas, Mesaj ti-am lasat-o, in cuvinte frumoase, Urland imbratisez un ultim pas… Un ultim pas facut-am in adancuri, Acolo imi este locul, acolo ma privesti, Cum ceata-mi se aduna palcuri, palcuri, Din care se nasc tristele povesti…