Poezie
TRECUT-A IARNA
1 min lectură·
Mediu
Demult, iarna mă ucise;
Câte porți și câte vise
Se inchiseră într-un lacăt
Făr` de chei și făr` de capăt.
Pe mâna iernii am răstignit
Al meu pas timid, livid,
Înghețat de doruri grii…
Vis nebun, tu iarăși vii…
Vii, mă înalți și mă dobori,
Mă reânvii, iar mă omori;
Iarăși naști pe aripi zboruri
Și aduni din lacrimi doruri…
Iar m-adun, m-adun, m-adun
Din resturi de iarnă, din viscol, din fum;
In suflul rece răsădind
O inimă crescând, iubind,
Și am zâmbit într-o tulpină
Verde fremătând, fragilă;
Clipind trei petale albe,
Au renăscut zările calde;
Iar razele râzând cu focuri,
Îmbie in ale vieții jocuri,
Așternând imbrățișări
Peste inverzite zări.
S-a topit sufletul rece;
Iarna s-a pitit în umbră,
Dar simțind, atunci când trece,
O ultimă suflare sumbră.
Viața, din roua din flori,
A adunat șapte culori,
Pictând un falnic curcubeu;
Cerul râdea… râdeam și eu…
Dar tu, privire falnică, albastră
Cu oceanele-ți închise în glastră,
Nu mai știi ce să alegi…
Sunt aici, să mă culegi.
Am trei petale calde, albe,
Suflet verde, visuri dalbe;
Să mă așezi la a ta fereastră,
La țărm de nemărginire albastră…
002.232
0
Despre aceasta lucrare
- Autor
- Carmen Nicoara
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 189
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 40
- Actualizat
Cum sa citezi
Carmen Nicoara. “TRECUT-A IARNA.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/carmen-nicoara/poezie/1770633/trecut-a-iarnaComentarii (0)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.