Nicolae Sirius

Uite, domnul meu, a început Cântăreața Cheală să vorbească în somn, tu crezi că albul e mov, că verdele-i roz, că luna aleargă nebună după

Acesta-i mamă Universul, îi arătam mamei mele un măr așezat pe masă,- pe care l-am desfăcut în două, în patru, în mai multe părți pe care

Ion, Johan, John este idolul surd. Idolul surd. Nebunul. Urâtul. Prințul. Tâmpitul. Ion, Johan, John a cuprins pământul. Marta?

Din cer cad meteoriți de aur- corăbii aruncate de îngeri. Din cer, pe brațe o mare în valuri e adusă numai și numai pentru tine! Þie ți-a dat

Un ceas bate sfârșitul amiezii de ieri- anunță Marele Ințelept- iar un altul anunță o noapte pe care noi nici cel puțin n-am trăit-o

UN SCRIITOR ROMAN, LA ANTIPOZI (Fragment) Editura AMB a lansat recent volumul de teatru ”Balada timpului ce plange” de Nicolae Sirius.

Valuri roșii asemeni unui câmp de maci umbrele ultimelor frunze de arari arzând lasate de vântul trecând peste lacul aproape secat.

Dialog în vis Mă visa aseară-un orb... și știam... și încercam, răsucindu-mă pe-un pat de nuiele verzi de brad ce mi-l oferise-n dar, să mă

Incercam să ne oprim… Priveam în jur uimiți... Și mult ne-a luat până am înțeles că ulmul pe lângă care treceam încerca cu greu dar nu

Casa mea este un fulger în noapte. Mama mea este un fulger în noapte. Tu cine ești? Uneori ne întâlnim în gândul meu. Alteori ne

Noaptea a intrat pe fereastră cu soarele- abia mai respirând- în brațe. E copilul meu... moare! E copilul meu! Să fie El? m-am întrebat,

Ce cântec al ploilor gonind dintr-o parte într-alta a cerului când toamna se pierde prin stepă, prin tundră, se desparte de mâinile mele când

Vine încet, dar nu-i văd fața... Doar evantaiul nopții îl simt cum se mișcă, încet. Si totuși ea este... E destul de aproape. Imi

Portretul unei necunoscute Unde ți-e trupul dacă seară de seară numai cu gândul mă vizitezi?... Unde ți-e trupul fermecătoareo? aș vrea să te

Abia acum merg spre cei care cântă demult singuri în singurătate. Sub vântul acesta de seară, sub inima lui caldă ne vom retrage ca-ntr-o

Furtună de umbre Ce noapte a fost… Treceau prin aer în adâncul pădurii făpturi pe care nici n-aș fi avut cum să mi le închipui altfel. Și

Scena 1 Același decor. Gregor, Soldatul Fără Nume. Lumină difuză dinspre fereastră, acoperind o parte a camerei. Soldatul: (Intră pe

Personaje: Gregor -Împăratul Relina - Soția Împăratului Soldatul fără nume Oramov -Rivalul... Papace -Violonistul Gogore

Dacă nimic nu s-ar schimba, dacă ar fi să rămânem permanent tineri, sau dacă totul s-ar schimba și-ar fi să rămânem numai noi tineri, nici acest

La vremea când poezia și-a prins rădăcină în mine scriam pe ziduri scriam pe drumuri scriam pe umărul fetelor cu care mă pierdeam prin