"strigă-mi tăcerea" – 19164 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
EMElena D. Marcu
EU eu respir, eu tremur, eu zambesc, eu ma inrosesc, eu plang, eu merg inainte, eu...nu sunt speciala, dar daca totusi sunt si nu realizez asta? ha! eu...visez. da visez! am propria mea gradina cu vise pe care le cultiv asa cum vreau eu. nu imi sunt impuse reguli speciale de gradinarit. sunt doar eu si straturi pline de iluzii, vise, idei, dorinte..."cultivator de vise" ! si totusi eu...inca invat. invat sa am curajul sa fiu eu insami, sa-mi recunosc meritele si sa accept infrangerile. invat sa strig atunci cand nu pot aproba in tacere si invat sa suspin atunci cand nu am glas sa pot striga. am nevoie sa invat toate astea... meandradoi@yahoo.com t3ddy_m3
25 poezii, 0 proze
Maftei Florentin
Evadare (tablou blitz spre un îndemn) Astăzi vremea însorită și al vremurilor caier M-au pornit, din cremenire, dând tribut un fel de vaier După luni de amorțire și noian de supărări, Teamă aspră de prigoană și pericol de-amendări! Cea mai de ales ocoală e spre râul ce îl știu; Scurt îmi asuprii căluțul, bicla-n rol de bidiviu, Înspre *Hatia Domnească, unde stiu eu o răstoacă De era cuibar de pește, lăng-a mănastirii toacă. Ierburile ce-mi lipsiră din timpuri de ghiocel Îs noian de albastrele, cimbrul si-n tufiș acel Fir măcriș cu frunza acră, lăstărișul din zăvoi Ține mura-n înflorire, ne asteaptă, cred, pe noi. Greieri în concert-orchestră masacrând tăcerea luncii, Cucul, numărând strigarea, îmi menește restul muncii, Iar o cucă mai blajină, din aval, un straniu capăt Mă avertizează cinic c-am trecut spre-al vietii scapăt. O înjur si-i strig: „cucoaie, nu mai arde-n glas furii, **Probozenii, or blesteme, că vei răguși-n Florii! Și, oricât, zeloasă cioară, tu încerci ca să mă sperii...
20 poezii, 0 proze
CIColiban Iurie
Sunt de aici, de colo...doar fumul de tigara poate fi observat, serpuindu-se domol, prin ochii unui trecator... Diplomat, precum integritatea unui tigru...respectu-mi poarta semnatura pacii. si inca ceva - ma rabufneste un ras teribil cand citesc stupizeniile alea de pe site`ul asta care, cica, se numesc - POEZII !!! REVOLUTIE! ...STRIGA SUFLETUL MEU CAND VEDE MIZERIA ARUNCATA ALEHAMITE PE FOI DIN CREIERELE NEINSUFLETITE ALE GENERATIEI NOASTRE ! intrebati`va fratilor inainte de a pune pe foaie urmatorul vers..."eu scriu poezii sau fac ciorba?" mai relaxati`va...mai puneti creierul in miscare...lasa`ti imaginatia si armonia sa pluteasca... NU SUGRUMATI POEZIA !!!!!!!!!!
6 poezii, 0 proze
marinescu andrei
!!!!....acestor asa zise poezii nu le-a fost acordata atentie...sunt scrise in cel mult 7 minute cine crede bine cine nu problema lor...dpmdvd la 17 ani p care ii am cunosc foarte bine viata dar cei mai important este ca am inceput sa cunosc foarte bine oamenii...si nu prea imi place ceea ce cunosc...mi se tot atrage atentia in legatura cu gramatica...ca nai scris bine acolo ca nush ce shi nush cum...mi se urca in cap sa vad totul scris ca la carte...o mica greseala acolo nu strica...parerea mea...cine mai are ceva de reprosat rog sa ma contaceteze pe yahoo...poate purtam o discutie nu doar simple reprosuri.
3 poezii, 0 proze
DAdascalu alexandra
Ce s-ar face lumea fara cuvinte, caci ele inseamna si ce nu inseamna, vorbesc, chiar daca nu au glas si, mai ales, nu cunosc varsta, raman in timp si in inimile oamenilor! Cand aveam 11 ani, am inceput sa astern cuvinte impletite in versuri si in urma condeiului a aparut prima mea poezie. Scriam atunci despre un lucru care mi-a tulburat copilaria… O persoana foarte draga mie pleca dintre cei vii la doar 11 ani. Sufletul imi era gol… Nu intelegeam de ce un copil ce inca nu gustase din bucuriile vietii trebuia sa moara!Si singurul mod in care puteam sa-mi manifest durerea si zbuciumul sufletesc a fost scriind versuri:„Cand floarea~florilor s-a stins/Cazut-a inc-o stea/Afland si iarna cea cu parul nins/A lacrimat si ea./Cand floarea~florilor s-a stins/Cocorii au strigat/Plangand departe au zburat/Spre cerul innorat si-ntins. ” [„Floarea-Florilor” ] Mai trebuia lucrat la elementele de versificatie, insa Dumnezeu mi-a dat talentul si imaginatia necesare pentru ca, putin mai tarziu, sa...
30 poezii, 0 proze
ion maria
1976: i-am stricat Craciunul mamei, ca doar nu era sa o las sa se distreze.. ..o copilarie de vis, adica am visat cu ochii deschisi mai tot timpul.. la un moment dat: m-am trezit ca eram mare, la propriu, problema.. nu mi-a placut acum: sunt tot mica, acolo in inima mea-un coltisor de iubire pentru tot ce exista si nu a fost nascut traiesc: pentru copacii ce infloresc primavara, pentru verdele din iarba, pentru soapta clipei ce va fi fost sa fie, sa descopar nonsensul, paradoxul ma fascineaza si strig in mine cand il prind in pumn, sa-i dau drumul nu vreau sa pot
1 poezii, 0 proze
SDSchiopota Dragos
Nu sunt cunoscut in lumea intreaga, de parca toti am fi intregi, sunt totusi un om cu capul pe umeri,daca nu as fi, nu s-ar mai povesti,era intr-o noapte cu ceata, pe la ora cincisprezece dupa-masa, chiar treizeci de minute mi se pare,cu mult soare si vant ancestral, fara miros,inodor dar insipid si in loc sa strig "Mama", n-am strigat nimic, s-au suparat si au plecat impreuna, ea cu sexul opus, el invers.Totul s-a terminat cat ai zice peste, apoi a venit viata si inca sunt inchis in ea.Acum scriu si tot muncesc, c-asa-i bine, omenesc...
41 poezii, 0 proze
CBCamil Baltazar
Camil Baltazar (n. 25 august 1902, Focșani, d.27 aprilie 1977, București) este pseudonimul literar al lui Leibu Goldenstein (sau Leopold Goldstein) și desemnează un poet român evreu din perioada interbelică. Poetul cultiva versul tradiționalist și poezia intimistă. Deși în perioada 1947-1976 a publicat alte 8 volume de versuri, poetul a intrat, treptat, într-un con de umbră. Vecernii, 1923 Flaute de mătase, 1923 Reculegeri în nemurirea ta, 1925 Biblice, 1926 Strigări trupești lângă glesne, 1927 Cina cea de taină, 1929 Poeme vechi și noi, 1931 Întoarcerea poetului la uneltele sale, 1937 Tărâm transparent, 1939
10 poezii, 0 proze
BGBogdan Nicolae Groza
doar semne de întrebare îmi pun când trebuie să răspund cine sunt. în rest, un om ce căuta cîndva o lumină si a găsit foc în răceala celorlalți. m-am "justițiabilizat" din când în când, dar asta pentru că am avut cândva posibilitatea de a ma juca de-a juristul. Vârsta variabilă. Când imatură, când prea înaintată. Azi am cam trecut de 40 ani; mâine poate voi împlini 25; iar poimâine voi fi un bătrânel simpatic de vreo 9 ani, că de, voi da și eu în mintea copiilor odată și odată, dacă n-am făcut-o cumva. Am mai parcurs și alte etape ale vietii, cu fiecare încăpățânare de a mă revedea în oglindă, însă nu vă spun nimic altceva despre ele din cauza ridurilor din suflet. Am ca referinte "Pasărea din tâmple", "Evadările unui poet domestic" și puteti liniștiți să mă strigați cu apelativul "Bă, Bogdanule!" Și o cărticică mai nouă ”Poetul se duce. Poemul seduce...” Am cochetat și cu proza "Life. Love. You!" mai mult din curiozitatea de a vedea dacă am atracție față de ea, și ea față de mine....
592 poezii, 0 proze
lefter sorana
Cand simti ca totul iti scapa,pamantul iti fuge de sub picioare,opreste-te o clipa,inspira,apoi expira si striga:asta e!Chiar daca totul iti pare un chin fara sfarsit,gandeste-te ca intr-o zi va lua sfarsit si va fi la fel ca la inceput:pur,cald,linistit.Nimeni si nimic nu te va deranja. Si ce daca totul e intors,totul iti merge rau,viata poate lua o alta turnura.Asta daca vrei cu adevarat!Daca te complaci in situatia in care esti,totul va fi pierdut. Trebuie sa speri,mereu sa crezi ca va fi bine!Pentru ceva te-ai nascut,dar pentru ceva bun,nu pentru chin!Fi tare,fi tu insati,fi asa cum ai fost mereu:nepasatoare,rece,dura.De ce te-ai schimbat?Nu erai asa!Unde esti,unde te-ai pierdut?Pe care drum ai ratacit?Regaseste-te! Vino!Simti ca totul e altfel?De ce lasi grijile sa te copleseasca,lasii sa te domine,raul sa te inraiasaca? SUNT DOAR UN SUFLET NEBUN CU TRUP DE FUM!
3 poezii, 0 proze
strigă-mi tăcerea
de Ioan Postolache-Doljești
strigă-mi tăcerea ta în mi minor, în do major ți-oi răspunde, apa noastră curge domol și în unde se simte-un tremol... derutată ești de privirile-mi câșe, de vorbele-mi spuse-n răspăr, dar știu, cu...
strigăt la zidul alb
de Ștefan Petrea
de ai fi strigat tăcerea nu mi-ar mai fi făcut atâta zarvă-n auz și în ochi nu mi s-ar mai fi așternut atâta hârtie albă îți zic, strigă!, să pot cuveni cerneala, să răscumpăr din neclintire penița...
Iubeste-mi iubirea
de Gabriela Frantz
Iubește-mi iubirea Iubeste-mi iubirea ce-ți culcă durerea, Iubește-mi privirea ce-ți cheamă plăcerea, Iubește-mi sărutul ce-ți fierbe simțirea, Iubeste-mi și trupul ce-ți fură iubirea, Iubește-mi...
Iubeste-mi iubirea!
de Gabriela Frantz
Iubeste-mi iubirea ce-ți culcă durerea, Iubește-mi privirea ce-ți cheamă plăcerea, Iubește-mi sărutul ce-ți fierbe simțirea, Iubeste-mi și trupul ce-ți fură iubirea, Iubește-mi surâsul ce-ți ia...
Și, dincoace
de Gabriela Marieta Secu
Și lasă-mă dincoace încă pustiul în mine să plângă că nu reușesc din iubire să-mi smulg amintirea nătângă... Și lasă-mă dincoace clipă cu toată tăcerea ce-mi strigă lumina răsfrântă în noapte de...
O, mamă-amurgul lasă-ţi-l s-aştepte
de Ștefan Petrea
O, mamă-amurgul lasă-ţi-l s-aştepte Precum şi a veciei dimineaţă Rămâi alături, şoapta de mă-nvaţă Când zgomotos eu sui de clipe trepte. Îmi eşti tăcerea care-mi strigă-n viaţă Din somnul tainei miez...
ultimul sonet inchipuit al lui Vasile Voiculescu
de Ștefan Petrea
Nemuritor ca zeii, în poala-ți zac, femeie Și mă cuprind cu noaptea ce-n părul tău veghează Iar pieptu-mi fără vlagă răsuflet nu cutează Un gând nu se mai naște, nici un cuvânt, idee. Alene...
Și aș vrea să cunoști…
de Cornel Alexandru
Cât aș vrea să cunoști lumea cenușie ce înconjoară cetatea viselor mele… și cât aș dori să-i știi nemărginirea! ***** O lume compusă din nimic, O țară făurită din melancolie... Cât pot tânji să-i...
Vuitoarea tăcere a sângelui
de Maria Elena Chindea
citindu-ți destinul în oase fragile secunda mea a uitat să respire o viață poate mai mult deposedată de tunica morții nu și-a văzut mirarea în haine cernite cum ridică troițe albastre la răscrucile...
Mi-ascult tăcerea
de Mariana Rogoz Stratulat
Mi-ascult tăcerea în singurătate și mă-nfășor cu liniștea din ea, îmi pierd iubirea pe-nserate iar cerul mă cuprinde într-o stea. Îmi chem uitarea dintr-un viitor pe care îl descopăr în dorința mea...