Sari la conținutul principal
Poezie.ro

"pe spate ca o cruce"22196 rezultate

0.03 secundeMeilisearch
40 rezultate
PO

Platon Ovidiu

AutorAtelier

Sunt nascut la rascrucea a 3 rauri , pe o stanca autohtona numita Onesti , din care s-au rupt mici fire de nisip ce astazi sunt munti dar si prapastii... In momentul in care am cazut de la sanul mamei am ajuns pe celebrele scari ale cunoasterii numite "scoala" . Am tereminat de urcat primul si al doilea nivel al acestora cu brio si chiar la al treilea nivel nu pot spune ca am facut febra musculara dar oricum au cerut din partea mea mai multa convingere si forta . Am terminat al treilea nivel de scari cu 9.70 ,inscris pe spate , ca doar acesta e numarul meu de "atlet" . Momentan studiez inceputurile gindirii "iubind-o pe Sofia" ... Sunt un romantic cu o sabie de foc si ura in a sa mana ...si cam asta ar trebui sa tineti si voi in mana cand cititi ce am de spus ....

6 poezii, 0 proze

IV

ioana vaduva

AutorAtelier

Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.

6 poezii, 0 proze

Maria ConstantinMC

Maria Constantin

AutorAtelier

M-am născut în 3 august 1967, în București. Scriu câte ceva din anul 1989. Sper că voi reuși să las posterității si ceva scris, ceva demn de luat în seamă, în afară de cei trei copii pe care bunul Dumnezeu mi i-a dăruit. Păpușa de cârpă Dacă Dumnezeu ar uita pentru o clipă că nu sunt decât o păpușă de cârpă și mi-ar oferi în dar o bucățică de viață, probabil că n-aș spune tot ce gândesc, deși în definitiv aș putea să gândesc tot ce spun. Aș da valoare lucrurilor mărunte, dar nu pentru ce valorează ele, ci mai curând pentru ceea ce ele semnifică. Aș dormi mai puțin și aș încerca să visez mai mult, înțelegând că pentru fiecare minut în care închidem ochii, pierdem șaizeci de secunde de lumină. Aș merge în timp ce alții ar sta pe loc, aș rămâne treaz în timp ce toți ceilalți ar dormi. Aș asculta în timp ce alții ar vorbi și cum m-aș bucura de savoarea unei înghețate de ciocolată! Dacă Dumnezeu m-ar omeni cu o fărâmă de viață, m-ar împinge de la spate în bătaia soarelui, acoperindu-mi cu...

9 poezii, 0 proze

Dumitru SavaDS

Dumitru Sava

AutorAtelier

Conceput pe prispa casei părintești într-o noapte de vară cu lună plină am fost predestinat să fiu “vâslaș pe submarin” ori “lunaticul de pe Terra”. Barza m-a scăpat în ograda unor oameni sărmani care, de atâta trudă, rămăseseră numai suflet. Am fost un copil minune. Pe la șapte ani știam etnologia neamului meu și învățasem războiul din Rusia sub sticla afumată a lămpii, din a cărei palidă lumină tata făcea amfiteatru și teatru de operații militare. Deși, la școală, eram mereu premiant “moșul” venea rar de sărbători. Nu mă vedea! Pentru că ai mei făceau mereu economie la gaz. Ori coșul casei era prea mic. Pe la unsprezece ani încă mă mai țineam de coada vacii și umblam cu sloiurile pe Dâmbovița. Apoi am plecat în cătănie la un liceu militar. Și cătană am rămas. În serviciul lui Ares, Psyhe și episteme! Am fost paznic de aerodrom, profesor de școală înaltă, sfetnic de taină, sol și iarăși paznic… de cărți. Am rostit solemn: ”Vă ordon faceți ca mine!” și “Servesc patria!” Am mâzgălit...

1000 poezii, 0 proze

BG

Badulescu Mihail Gabriel

AutorAtelier

Toate bune și frumoase pe lume îmi tot ziceam, încurajându-mă permanent în cursul timpului cu chestia asta, desi efectiv m-am săturat de câte tâmpenii am putut ingurgita în ceea ce numesc o viață de om și care cuprinde azi deja 66 de ani. Oricum multe evenimente s-au succedat peste cocoașa asta pârlită ca să o încovoaie și să o tragă spre pământ, dar ea încă nu s-a încovoiat dupa parerea mea, asta pentru că iaca, stau încă cu fruntea în soare și pot discerne cu brio ce este bun și ce este rău între toate, după care fac o selecție, dau glas bunului simț cu care părinții mei m-au dotat și alung relele cu calmul creierului, aducând bunele să îmi slujească în continuare. Ca deobicei relele de care am dat și dau mereu, au fost multe și devin din ce în ce mai multe, dar este de competența omului să găsească soluții pentru diminuarea sau chiar anularea lor, punând creierul la contribuție în scopul transformării răului în bine. Stilul de viață i se inoculează persoanei începând cu cei șapte...

20 poezii, 0 proze

Albert CătănușAC

Albert Cătănuș

AutorAtelier

Beam us up, Scotty! Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au...

196 poezii, 0 proze

FV

florin vaduva

AutorAtelier

M-am nascut in 7 octombrie 1947,o toamna secetoasa,cum a fost de fapt tot anul.Mi-am petrecut copilaria in satul meu natal ce se numeste Vineti(nu stiu nici acum de unde a primit acest nume),sat ce apartinea de Plasa Spineni, apoi mai tarziu de raionul Vedea,regiunea Pitesti.Parintii mei au fost tarani mijlocasi,cinstiti,gospodari si avand cultul muncii bine inradacinat in constiinta lor,calitate pe care mi-au transmiso si mie. Cele sapte clase elementare,le-am absolvit la scoala din sat si pot sa spun ca am invatat destul de bine,dar nici la nazbatii nu prea aveam concurenta,fapt care l-a determinat pe tatal meu sa viziteze mult prea des scoala,ocazii in care ma"educa",asa cum stia el mai bine. Apoi am fugit de acasa si pe furis am dat examen la scoala profesionala,fapt care m-a departat de casa pret de trei ani,la Targoviste.A urmat apoi liceul seral,Scoala Populara de Arta,armata si mai multe cursuri de sase luni sau de doi ani,in diverse specialitati.Am activat ca instructor...

2 poezii, 0 proze

DA

Dumitru Andrei

AutorAtelier

Nascut la 16 septembrie 1951 in satul Racova comuna Garceni judetul Vaslui primul dintre cei sapte copii ai sotilor Gheorghe si Tinca. Scoala generala o urmeaza in satul natal. In anul 1966 se inscrie la Liceul Economic Iasi. In primul numar al revistei liceului, Tanarul Economist ii apare o traducere dupa Captivul lui Puskin. In anul 1970 la terminarea liceului se inroleaza in armata. Dupa lasarea la vatra in anul 1972 se incadreaza in munca la Cooperatia de consum Vaslui, ca normator. Urmeaza la fara frecventa cursurile Facultatii de Studi Economice Iasi pe care le absolva in anul 1978 si este numit sef de serviciu. Intre anii 1992-2000 lucreaza la Banca de credit Cooperatist- Bankcoop, find un timp director al Filialei Bankcop Negresti - Vaslui. In perioada 2000-2005 lucreaza pe cont propriu la firmele sale. In anul 2005 se angajeaza la Serviciul Public Comunitar Judetean de evidenta a Persoanelor Vaslui. La data de 14 martie 2006 debuteaza editorial prin lansarea volumului de...

7 poezii, 0 proze

John SaulJS

John Saul

AutorClasic

John Saul s-a nascut pe data de 25 februarie 1942 in Pasadena, California si a crescut in Whittier. A absolvit in 1959 Whittier High School. A inceput mai multe facultati (Antioch, in Ohio, Cerritor, in Norwalk, California, Montana State University si San Francisco State College) fiind atras mai mult de antropologie, teatru si arta, dar nereusind niciodata sa obtina vreo diploma. Dupa ce a plecat de la colegiu, a decis ca cea mai buna modalitate de a absolvi un colegiu ar fi prin publicarea unui roman, fapt care l-a determinat ca urmatorii 15 ani sa lucreze in diverse domenii, in paralel scriind mai multe manuscrise ce spera ca vor fi publicate. Indiferent daca ar fi fost vorba despre probeme industriale sau eforturile unei dactilografe, John este in masura sa redacteze un material captivant si interesant. Anii acestia au generat o colectie interesanta de manuscrise nepublicate, si in mod firesc fara realizari materiale. La un moment dat a gasit un agent in New York, caruia ia trimis...

4 poezii, 0 proze

B

Bhartrhari

AutorClasic

biografie prezenta in cadrul siteului www.respiro.org: Personalitate fascinantă, Bhartrhari este descris de enciclopedii ca fiind simultan și/sau succesiv filosof, poet, gramatician și yogin. Născut spre finele secolului 6 e.n. într-o familie nobilă în Ujjain, unul din cele șapte orașe sacre ale hindușilor, oraș descris de Kalidasa ca fiind “căzut din cer pentru a aduce cerul pe pămînt”, viața lui Bhartrhari este presărată de legende. Într-una dintre ele, Bhartrhari este un rege foarte înțelept și credincios care primește de la un ascet un amarphal, fruct miraculos care-l face nemuritor pe cel care-l mănîncă. Regele care-și iubea foarte mult nevasta, consideră că aceasta, prin credința și frumusețea ei, merită fructul mai mult decît el și i-l face cadou. La rîndul ei, regina, care-și aprecia foarte mult fratele, i-l dăruiește lui. Fratele reginei era îndrăgostit nebunește de o prostituată și într-un moment de generozitate amplificată de aburii beției i-l dă acesteia. Prostituata...

1 poezii, 0 proze

pe spate ca o cruce

de Laichici Violeta Daniela

se sprijinea parcă de fiecare suflare de viață rămasă cumva în culmea amintirilor a fiecărei clipe care trecea întâi prin toate mădulare și-apoi se-oprea în vârful degetelor eu îi vorbeam despre cât...

PoezieAtelier

o dropie dintr-o mie

de Luminita Suse

Cu aripile rupte cu ochii fulgerați îmi dezertasem cuibul din spini, îmi înscenasem răni printre ciulini. Înfometat de doruri, mi-a dus sufletul pe spate ca o mantie din flori de tei și m-a purtat în...

PoezieAtelier

Să-mi curețe vertebrele de umbră aștept o sete cronofagă

de Maria Elena Chindea

nu plouă iubite doar orizont în implozii tastează în voluptăți târzii visele alungate accept pentru că doar acceptarea mai face umbră când trece ținându-mă de braț dincolo de sinapse în roca realului...

PoezieAtelier

lame

de Andrei Gheorghe

Lame înainte de a-i tăia lama destinsă ca o femeie tolănită în pat le zâmbea merelor prinse între geamuri pe pervaz 5 mere nici o idee despre compot nici o singură urmă n-am să las înot azi am să dau...

PoezieAtelier

Suflu divin

de George Pașa

Pe drumul acesta pășim de parcă am vrea să acoperim urmele rănilor unor umbre celebre. La capăt nu mai e vreun semafor, fiindcă liniștea aceea obligatorie nu are nevoie de niciun semnal pentru...

PoezieAtelier

poem na(t)iv

de Virgil Titarenco

cînd m-au condamnat la viață două mîini m-au apucat de umeri m-au tras mai în față din spate unul a strigat lui ăsta să îi dați pedeapsă suplimentară că e arogant era probabil de la cordonul...

PoezieAtelier

Ploi de apus

de Eduard Burlacu

Mestecau mâl îngroșat, fugind ca niște iepuri bolnavi în sus, pe lângă șiroaiele furioase de munte. Se fereau scurt de arborii dezrădăcinați care lunecau la vale, unii se fereau prea târziu, dar...

ProzăAtelier

între treisprezece zări

de Hogiu Adrian

nu am încredere în oameni, mă ghidez doar după linile ce îmi scurtează viața, doar după sângele ce-mi curge prin călcâie. am să-mi construiesc cetatea așa cum tu ai scris[...], pe-o cruce numele meu...

PoezieAtelier

Revederea (21)

de Helia Rimoga

Până la urmă inevitabilul de care mă temeam tot s-a produs. Hans a bătut-o pe Martha de față cu mine și eu n-am putut decât să sufăr neputincioasă și să-l urăsc pe moment cu o intensitate...

ProzăAtelier

m-am săturat să mă tot satur

de Laichici Violeta Daniela

m-am săturat cumva să mă tot satur de viață de prieteni de amintiri puse la rece de oameni care alergă din stânga în dreapta s-ajungă undeva când nimeni nu ajunge nicăieri de mine m-am săturat că nu...

PoezieAtelier