"oameni care îmi amintesc că sunt vie" – 20229 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
LPLigia Pârvulescu
Motor: sunt tinerr duamnă am / puță de om serios / îmi place veșnicia de la buric în jos (G. Azstalos) Texte publicate în revistele: Oglinda Literară 2007 Arcada 2008 24:ORE 2010 EgoPHobia 2011 Feed-Back 2011 Litere 2011 Familia 2011 Negru pe Alb 2014 Din întâmplare, ca orice se întâmplă :) ...iar din 2009 m-am întâmplat mai rar pe-aici. Când am început să-mi revin, m-am temut că-mi voi pierde integritatea mintală. Îmi amintesc că mama voia să-mi citească dintr-o carte pe care i-o cerusem eu, "Dincolo de planeta tăcerii", de C.S. Lewis, dar timp de două-trei nopți n-am lăsat-o să-mi citească. Până la urmă am acceptat și, după ce am ascultat-o ceva mai mult de o pagină, am izbucnit în plâns. Mama m-a întrebat de ce plâng. Fiindcă înțeleg, i-am zis. Apoi m-am întrebat dacă voi mai putea să scriu vreodată. (J.L. Borges) Pe drumul lung de la pește, pasăre și maimuță până la animalul belicos al timpurilor noastre, pe drumul acesta lung la capătul căruia sperăm să devenim oameni și zei, nu...
213 poezii, 0 proze
DVdiaconu valentin
sub felinarul de la colt azi stau si imi amintesc plangand, cum jurai ca ma iubesti, ca nu ma parasesti, nici gand; cu o mana sterg obrazul, alta pare sa se inchine, cand prin ochii inlacrimati te zaresc, zambind pe tine. multe amintiri placute, multe vise ce nu mor, marile iubiri trecute si cad prada sentimentelor, caci la felinarul casei tale, azi ingrop zambind trecutul, in inima mea nu mai esti nemuritoare, azi te-am plans in schimb...vreau totul 100 de ani se duc intr-o zi, e putin, e prea scurta pt a fi traita dar prea lunga pt a gusta din veninul dezamagirii, nu? Uite o vorba care ma inspira: doar oamenii mici pot ajunge mari pentru ca cei mari sunt acum ingeri!
2 poezii, 0 proze
BLBratu Ana Larisa
In maniera specifica lui Carl Gustav Jung, consider ca viata mea este o poveste a realizarii de sine a inconstientului. Am trait inca de cand imi aduc aminte de mine insami, o viata interioara cu intrebari autoadresate si cu raspunsuri, de cele mai multe ori neasteptate. Sunt un om care scrie din nevoia de a intelege aceasta lume de procese interioare si de a reusi de a reusi sa le reflecte in exterior. Incerc in mod constant sa-mi inteleg scopul in lume, iar nevoia de a scrie este o parte importanta a acestui scop. Am avut o lunga perioada in care am renuntat la scris, lucru care m-a ajutat sa ma inteleg, dar care m-a si rupt de mine. Acum am revenit la ceea ce unii oameni considera un dar, o sansa, dar si la ceea ce eu traiesc ca pe o nevoie spirituala: a-ti face un scop din a-ti pune in versuri lumea interioara.
37 poezii, 0 proze
FOFlorin Opran
DESPRE MINE: Data nașterii: 27 iulie 1984 Resedinta: Bucuresti Profesie: economist Realizări literare: Detalii mai jos. LANSARE DE CARTE: Oamenii trăiesc, adesea, o viață întreagă negându-și vocația, aspirațiile, dorințele… O vreme am fost și eu unul din acei oameni, aspirați de curentul pragmatic al vieții. Însă… poate că era inevitabil să îmi amintesc de acea parte a mea… Navigând prin cotloanele trecutului, am regăsit versuri scrise de mine acum mult timp. Și lăsate acolo, în calculator, să fie uitate. Am decis să adun toate aceste texte într-un volum. Un volum de versuri și proză. Un volum jurnal, ce acoperă aproape 15 ani de trairi personale. Așa că, iată-mă întors pentru o vreme, “part-time” la atitudinea de artist, iata-mă scriind din nou, boem și transfigurat într-o realitate interioară de care uitasem. Scriu din nou versuri, printre toate celelalte proiecte care îmi ocupă timpul prezent. Și făcând asta, mă simt mai complet și mai racordat la...
113 poezii, 0 proze
NFNicoleta Zamfir Furtuna
Traiesc diverse stari si niciodata aceleasi. Cunosc oameni care ma inspira, iar altii imi sunt total indiferenti. Sunt cel mai pur si simplu om.
1 poezii, 0 proze
DDaniela
Imi place sa zambesc dar totodata stiu cand trebuie sa fiu serioasa, uneori sunt timida, alteori vesela si deschisa spre comunicare. Recunosc, iubesc sa flirtez din cand in cand insa niciodata nu ma autoinvit acolo unde stiu ca nu imi este locul. Iubesc lucrurile simple si nu sunt atrasa de bogatia materiala a unui barbat ci mai degraba prefer sa mi-o asigur de una singura sau impreuna cu acesta. Pot chiar spune ca ma enerveaza acei oameni care se dau bine pe langa mine aratandu-si cat de gros au lantul de la gat, ghiulul de pe deget sau… I’m totally turned off by such practices!
8 poezii, 0 proze
GIgornic catalin ioan
Am citit odata ca atunci cand iti doresti ceva cu adevarat ,intregul Univers lucreaza pentru ca acest lucru sa se implineasca.Imi place sa cred ca asa s-a intamplat si in cazul meu, iar dorintele ,visele ,atat de puternice, s-au implinit toate.In fiecare zi am descoperit lucruri noi despre mine ,lucruri de care nu stiam ca sunt in stare ,am intalnit oameni noi ,deosebiti ,care m-au ajutat sa lupt ,dar si oameni care si-au dorit din tot sufletul sa ma distruga!!!
10 poezii, 0 proze
ANAnghel Alexandru Nicusor
Am 19 ani, m-am nascut in Bucuresti si tot aici am si crescut. Inca de mic, mi-a placut poezia, imi placea sa mi se citeasca din Nichita Stanescu, el fiind si poetul care imi ofera si o mare inspiratie. In timpul liceului, am inceput sa scriu poezie si proza scurta, iar doamna profesoara de limba romana mi-a inscris lucrarile la concursuri locale, unde am intalnit oameni noi, cu aceeasi pasiune ca a mea. Apoi, am publicat in fiecare luna cate o poezie in revista liceului, sub pseudonimul Devil. In prezent, studiez Geografia la Universitatea din Bucuresti, iar ca sursa de inspiratie, folosesc textele avangardiste.
4 poezii, 0 proze
IBioana bolba
biografie Februarie, 1973, Oradea, România -copilărie prea complicată ( de atunci tot caut răspunsuri la inexplicabil) - școli și studii, câteva diplome - mă atrage Lumina de la căpătul drumului, natura cu tot foșnetul ei, câteva răsărituri, apele limpezi, dealurile din Peștiș și biserica de lemn, cărțile unor oameni deștepți - poezia e doar forma în care îmi permit să "respir". În rest, iubesc. cosmina.bolba@yahoo.com
142 poezii, 0 proze
MIMihail Iacob
Nu știu exact unde începe biografia și unde se termină obiceiul prost de a te explica în fața unor oameni pe care nu-i vei întâlni niciodată. Scriu uneori din reflex, alteori din lipsă de altceva mai interesant de făcut cu gândurile. Nu există o linie clară între ceea ce „vreau să spun” și ceea ce iese efectiv pe ecran — și probabil nici nu ar trebui să existe, altfel ar deveni prea ordonat și ar pierde sensul de joc. Imi place ideea că un text poate să pară important doar pentru că a fost scris cu suficientă încredere, chiar dacă în interiorul lui nu se întâmplă nimic, nici 13% sigur... Nu cred în versiuni finale ale oamenilor, doar în schițe mai mult sau mai puțin abandonate. Dacă ai ajuns până aici căutând o concluzie, probabil nu o să găsești una. Nici eu nu o caut.
1 poezii, 0 proze
oameni care îmi amintesc că sunt vie
de cezara răducu
își uitase sufletul îmbrăcat într-un singur rând de haine pierduse singura parte de țară în care adunase toate blestemele părinților pe o bucată de hârtie curgeau lacrimi de cireș în vocea ei parcă o...
Cu capul sub apă
de Doru Mihail
Intru în vestiar. Mă izbeşte mirosul de clor ca o palmă rece dar enervant de familiară. Îmi dau seama că nu mai suport nimic! Hainele îmi stau lipite de piele ca o cămașă de forță. Le simt...
Soteriologie
de Nincu Mircea
De mic copil am auzit că lumea avea ceva cu Dracu. Ca și cum ar fi fost dintotdeauna legată iremediabil de el. Din primii ani ai vieți, de care îmi aduc aminte, tot ceea ce se întâmpla avea legătură...
Colecționarul
de John Fowles
\"Cu toții dorim lucruri pe care nu le putem obține. Faptul că acceptăm această situație dovedește că suntem oameni maturi, inteligenți. Încercam toți să luăm din viață ce putem. Și dacă în cea mai...
Lacrimile - regretul caderii din Paradis
de Ilinca Iulia Petre
Motto: As vrea sa ma topesc intr-o lacrima si-n ea sa-si opreasca soarele razele si sa plang la capatul luminii.. Impresii in urma lecturarii volumului ”Lacrimi si sfinti” de Emil Cioran- M-ai...
Nastro Azzurro
de Helena Schmetterling
îmi pare uneori că nu am suficientă blândețe în gesturi că nu sunt suficient de fluidă când mă curg prin venele oamenilor că nu sunt suficient de tandră când mă scriu în palmă pe liniile vieților lor...
Unde e Ioana?
de Octavia Sandu
Moto:\"Și tot ce e trup omenesc va purcede să mai învețe o dat\' poveștile uitate ale sângelui\" L. Blaga Mâinile mele strângeau gâtul îngrozitor de alb. Unghiile negre mi se umpleau de carne și de...
Furtuna
de adrian G
Un fulger îmi luminează mâinile doar pentru un moment, dar suficient cât să văd apa șiroind printre degetele care acum curate - poartă încă greutatea tuturor mizeriilor prin care au trecut. Plouă...
Sintagme neizolate
de desene pe nori
Mă simt închisă în mine însămi. Ca un fluture care stă într-o omidă și începe să simtă că îl dor aripile dacă nu zboară. Numai că nu îmi știu zborul. Mă întreb dacă un fluture știe că va muri imediat...
Rochia roșie
de Roxana-Adina Stroilescu
Ieri mi-am văzut de ziua de ieri. Am văzut că am primit un mesaj. Am crezut că era un video de tot circulă, însoțit de câteva cuvinte:Neața! Să îmi spui dacă ți-a plăcut! Nu am dat deloc importanță....