"iar carnea se va rupe cu anii" – 20582 rezultate
0.05 secundeMeilisearchComte de Lautreamont
Comte de Lautreamont pe numele adevarat Isidore Lucien Ducasse s-a nascut in capitala Uruguayului,Montevideo,pe 4 aprilie 1846 si a murit la Paris pe 24 Noiembrie 1870. Putine se cunosc despre copilaria lui.De Jonge scria ca Lautreamont este una dintre acele rare personalitati ale culturii occidentale,un artist,un poet fara biografie.Se crede ca Lucien a venit cu familia in Franta la varsta de 10 ani pentru a urma o scoala parizana.A parasit liceul la varsta de 19 ani pentru a calatorii,dar s-a rentors rapid la Paris pentru a scrie capodopera sa "Canturile lui Maldoror" sub pseudonimul Comte de Lautreamont(inspirat din personajul Lautreamont dintr-o populara nuvela gotica franceza scrisa de Eugene Sue). Primul "cantec" al cartii a fost publicat in 1868 iar opera completa in 1869.Editura a refuzat sa puna in vanzare cartea temandu-se ca va fi inchisa pentru blasfemie si obscenitate.Luptandu-se sa gaseasca o editura pentru a-i publica cartea Lucien incepe lucrul la o carte de poezie...
6 poezii, 0 proze
VMVasile Moldovan
S-a născut la 20 iunie 1949 în satul Șopteriu, comuna Urmeniș, județul Bistrița-Năsăud. STUDII. A urmat școala elementară în satul natal (1956-1963), iar liceul la Teaca, județul Bistrița-Năsăud (1963-1966) și Câmpulung-Moldovenesc, județul Suceava(1966-1967). După un popas în Armată, la arma grăniceri, experiență pe care o va fructifica ulterior în cartea „Semn de armă – harta României”, urmează Facultatea de Ziaristică (1975-1979), iar ulterior, Cursul Postuniversitar de Jurnalistică și Științele Comunicării(1995-1996). După efectuarea studiilor de specialitate a lucrat în presa departamentală timp de un sfert de secol. Vasile Moldovan se numără , alături de Florin Vasiliu, Vasile Smărăndescu, Ion Acsan, Mioara Gheorghe și Emil Burlacu printre fondatorii, în primăvara anului 1991, a Societății Române de Haiku, iar din anul 2001 este președintele executiv al acesteia. A publicat numeroase poeme haiku în reviste românești și internaționale: Haiku, Albatros, Orion, Micul Orion, Orfeu,...
35 poezii, 0 proze
Victor Titiu
Dacă vreodată treceți printr-un sat așezat la câțiva kilometri de Lechința lui Ion Vlasiu și la alți câțiva de Vaideiul lui Ion Horea, aproape de Ludușul lui Traian Furnea și nu foarte departe de Giulușul lui Eugeniu Nistor, sat tânăr cu mulți copii care tot la șapte pietre aruncate-n apă se scaldă și pescuiesc, care caută cu înfrigurare locul unde curcubeul iși pune piciorul pe pământ, care fac tăcerea sa cânte și își îngrădesc pădurea cu urmele pașilor, care învață sa citească în cartea cu vise, convinși că nicăieri nu e mai bine ca acasă, fiți siguri că sunteți în satul meu și vă poftesc la mine unde semințe de bostan sunt din belșug iar pâinea și sarea nu se termină niciodată. Fiți, deci, oaspeții mei dragi!
24 poezii, 0 proze
AMAlexandru Misiuga
Supranumit și tartorul soacrelor datorită epigramelor dedicate acestora, Alexandru Misiuga este un simbol al bistrițenilor, reușind să facă multe lucruri pentru aceștia. Din lumea fără de dor, baronul va veghea peste urbe. Va fi mereu cu noi, iar istoria locală îl va înscrie în cartea ei de aur. A făcut atât de multe pentru noi: a construit mituri, a făcut hoteluri, a imortalizat pe marii noștri scriitori în piețele centrale. Personal, mi-a fost ca un maestro, care mi-a dat multe povețe în cei aproape 10 ani de presă. Soarta face ca în aceste zile o boală să mă țină în casă. Nu voi putea fi alături de baron pe ultimul drum, însă voi fi alături de el prin rugăciuni. Mi-ar plăcea să-l întâlnesc pe baron, într-un bust, undeva în central istoric. Așa va rămâne pentru generațiile viitoare ca pildă a omului care a luminat pentru oameni. Până în ultima clipă. Vineri, de la ora 13.00, la Capela de pe Tarpiului bistritenii se intalnesc pentru ultima data cu baronul. Se duc patriarhii...
5 poezii, 0 proze
Ioan Missir
Un scriitor adevărat: Ioan Missir Probabil că nimeni dintre cei ce trăiau la începutul deceniului al patrulea al secolului trecut în preajma avocatului Ioan MISSIR, aproape cinquagenar, fost ajutor de primar și primar al Botoșanilor, nu bănuia că, peste numai cîțiva ani, acesta va fi celebru nu datorită vreunui proces cîștigat ori încredințării vreunui portofoliu ministerial, ci unei cărți de război. Într-adevăr, Fata Moartă, cum se intitula ea, îl consacră pe autor fulgerător, îndată după apariția sa, la începutul verii anului 1937. Ea suscită elogiile unor importanți critici literari, cunoaște mai multe ediții (cinci în primii opt ani, alte două peste cîteva decenii), este încununată cu două premii mult rîvnite, unul al Societății Scriitorilor Români, altul al Academiei, iar autorul ei este admis, cu derogare de la statut, în Societatea Scriitorilor Români. O surpriză a fost cartea și pentru N. Iorga, care, botoșănean și el, îl știa pe Ioan Missir mai ales ca pe unul dintre adepții...
0 poezii, 0 proze
Carlo Collodi
1826 – 1890 Carlo Collodi este pseudonimul lui Carlo Lorenzini. Este un prozator italian care înainte de a deveni celebru autor de operă pentru copii a lucrat în ziaristică și a scris câteva comedii și romane. După 1875 se dedică literaturii pentru copii. În 1876 scrie cartea Giannettino iar acest personaj apare în mai multe povestiri. Din anul 1881 Carlo Collodi publică, timp de trei ani, în “Ziarul copiilor” – Povestea unei marionete. În anul 1883 publică celebrul volum “Le aventure di Pinocchio” – Aventurile lui Pinocchio, o carte care se adresează copiilor de toate vârstele. Succesul de care s-a bucurat apariția acestei povești dedicate copiilor a făcut să fie publicată în multe ediții și să fie tradusă în mai toate limbile pământului.
0 poezii, 0 proze
LClaura ceica
M-am născut și am crescut în Timișoara. Noțiunea de "acasă" se leagă întotdeauna de orașul natal, la fel ca și noțiunea de "poezie" care se leagă întotdeauna de limba maternă. Am absolvit Facultatea de Litere, urmată de un masterat pe același profil, la Universitatea de Vest din Timișoara. Scrisul a fost pasiunea mea înca din copilarie, primele poezioare și povestioare le-am scris în clasele primare. Sunt o mare admiratoare a lui Blaga, poate spiritul regional mi-o impune necondiționat, iar ca sa lărgim aria dar nu și vorba, eu cred ca Tagore e cartea de vizita a modernitații orientale. Atunci când vorbesc despre poezie, și nu numai, nume ca Eminescu, Ion Vinea, N. Stanescu, Ana Blandiana și mulți alții mult mai apropiați sau mai departați de noi din punct de vedera cronologic, îmi vin în minte. I-am citit pe foarte mulți, pe alții urmează să-i citesc, cred însă că drumul meu trebuie să treacă prin ei și de ei. Am participat la concursuri literare in perioada școlară, obținând și un...
8 poezii, 0 proze
ȘIȘtefan Ioanid
S-a născut la 18 aprilie 1949 - Brașov Pseudonim S. Cioacă A debutat în revista \"Astra\"(1966) A publicat: Cuvîntul unic(ed.Albatros,1976) Mersul pe ape(ed.Albatros,1980) Al doilea vis în Pădurea de Cedri(Cartea Românească, 1986) Prolegomenele morții(Cartea Românească, 1998) Jurnal cu Anselmus(ed.Pideia, 2005) "Spirit laconic și ludic, Ștefan Ioanid încearcă în poezia sa o pătrundere dinspre real în posibil, în virtual, în ceea ce este opus „realizatului”, iar ultimul său volum de poeme, Subteranele Fundației (Paideia, București, 2008), nu dezminte această constatare. Realul dispare în irealitate, se contopește cu aceasta –o nostalgie a originilor, a acelui illo tempore în care posibilitățile, doritoare de împlinire într-o realitate viitoare, coexistau. Și de ce nu ar fi așa, având în vedere faptul că, după cum ne-ar atenționa logica, posibilul precedă realul? Aș spune că poezia lui Ștefan Ioanid ar putea fi considerată, în ciuda aspectului ei diaristic (în mare parte titlurile...
1 poezii, 0 proze
MVMarcel Vișa
S-a născut în orașul Abrud pe data de 19.12.1983 A urmat liceul HCC din localitate.În prezent locuiește în Alba Iulia. Scrie poezie de la vârsta de 14 ani, cu pauze îndelungi, iar în 2017 a debutat cu volumul de poeme intitulat „Dumnelike”, la prestigioasa editură Cartea Românească. Înainte de apariția cărții, a publicat în majoritatea revistelor literare importante din țară, reviste ca România Literară, Familia, Steaua sau Discobolul au găzduit versurile lui. O bună parte a activității lui literare se regăsește pe site-urile de profil, mai ales în cadrul cenaclului online Qpoem din care face parte din 2016. În septembrie 2017, la propunerea poetului și profesorului universitar Aurel Pantea directorul filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România ( poet laureat al premiului Eminescu pe 2017), a participat la maratonul de poezie organizat de Uniunea Scriitorilor din România la casa de creație de la Neptun. Juriul compus din cei mai importanți critici literari și poeți ai...
57 poezii, 0 proze
GMGaloiu Marian
Am descoperit în Marian Găloiu un veritabil fieldworker, adică un cercetător de teren dedicat ținuturilor natale, un dumitreștean aplecat asupra trecutului acestui colț de țară, mult încercat de-a lungul istoriei. Într-o vreme în care – așa cum spunea Simion Mehedinți – „nepoții nu mai cunosc nimic din vremea bunicilor”, iar trecutul se destramă atât de repede, Marian Găloiu luptă pentru protejarea patrimoniului local de orice agresiune exterioară. De la „Ursul de la Plai” (Al. I. Zamfirescu) la Căpitanul Nae Constantinescu, de la calea ferată ce urca pe Valea Râmnicului la „Drumul Sării”, de la podul peste Râmnic la școala de băieți, cartea descrie realitatea de altădată a celei mai mari așezări rurale de pe Valea Râmnicului Sărat, cuibărită între dealurile curburii carpatice, la hotarul celor două vechi principate românești. O undă de regret transpare din lucrarea dumitreșteanului convins că, întocmai ca noblețea, trecutul obligă....
25 poezii, 0 proze
iar carnea se va rupe cu anii
de Luna Tudor
ne-am lipit însângerat, nici nu se putea altfel, vertebrele tale le-au sărutat pe-ale mele cu o voluptate viciată ce ieșea din noi, încălzea noroaiele de pe străzi - tu chiar crezi că lumea se...
Din nou septembrie
de Glad Berindei
Se lasă o toamnă în sufletul tău. Am simțit-o prima oară ieri, ții minte când te-am întrebat dacă vrei înghețată? nu ai răspuns, ai avut iar privirea aceea în care poți citi orice însă acum ți-au...
Eternele feminine/ sau cherchez la femme/ sau Eva prima Pandora, etc.
de Cristina-Monica Moldoveanu
Și nimănui nu îi pasă fiindcă ei spun că eu nu am existat. Ei spun de mii de ori că eu am fost pentru ei doar o halcă de carne proaspătă pe care au aruncat-o fiarelor pământului și cerului ca să...
Crimă și pace bună
de Marius Marian Șolea
26 În ziua aceea avea de dat lucrare la una dintre materiile preferate. Se apropia vacanța, încheierea mediilor și, datorită notelor insuficiente, câțiva profesori anunțaseră lucrări de control. Se...
O sărbătoare a felinarelor stinse
de Serban Codrin
Învățătorul și abecedarele în clasa goală – departe înflorește năprasnic liliacul O coajă de ou sub cuibul până acum în paragină – dar nicio stea prevestind lumii sfânta minune Atât a mai rămas din...
Anii cinematografului - refugiu sau epoca ,,plânsului organizat”
de Tudor Negoescu
Cu Anii cinematografului (Ed. Dacia Europa Nova, Lugoj, 2004), Cristian Ghinea , redactor la cotidianul lugojean Redeșteptarea și la revista Banat, primind sprijinul generos al Fundației Europene...
Ce visam și eu odată – cariera mea de piatră
de Elena Aprozeanu
Pe o pânză de lapte, cu ață de cer mă învăța bunica să cos cruciulițe. „Și-acuma-mpunge acu’-n fundu’ lu’ ăla”-mi spunea și râdeam, apoi vedeam cum pe buzele ei umede luceau razele...
Albastrului
de Andrei Dumitrescu
Umblam in cirede. Ochiul spart vede. Daca sunt patrati, anii se masoara in watts. Asta nu e poezie, e limba si buza lui stie. Vrem zapada, vrem zapada, vrem zapada; sa cada- peste muza cerului de...
Omul de la Paltinis
de cornel marginean
Omul de la Păltiniș Încercare de a aduce aminte ,, Și Abel și Cain aduc jertfă. Dar spre jertfa lui Abel, Dumnezeu privește cu plăcere, iar spre jertfa lui Cain nu. De ce? Îți vine să spui: ,,dar nu...
Hindu-basm
de Iulia Elize
”Sanam re” este un fel de refren indian; ai hrăni-o cu flori și cu apă de mere dintre cele mai dulci picioarele ei nu aparțin nimănui la intrare s-au lăsat elefanții pe genunchi unde să fie voalul...